Compania pregătește lansarea, „în scurt timp”, a unui asistent bazat pe inteligență artificială, denumit Isaac, destinat atât elevilor, cât și profesorilor, inspirat din numele lui Isaac Newton.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, NOVA Power and Gas, Salt Bank, Kaufland, Adservio, UniCredit Bank
„Degeaba ai o idee dacă nu știi să o exprimi. Asta este problema relevată de rezultatele de la PISA. Chiar dacă știu să citească pe litere, nu știu ce citesc și nu știu să facă legătura dintre ce învață la școală și viața reală, din păcate”, a spus Holicov.
Adservio a dezvoltat deja un asistent bazat pe inteligență artificială, denumit Isaac, care urmează să fie lansat în perioada următoare și va putea fi utilizat de elevi și profesori.
Pentru elevi, sistemul este gândit ca un asistent disponibil permanent, care să ofere explicații suplimentare atunci când o noțiune predată la școală nu a fost înțeleasă. Isaac (după Isaac Newton) este construit într-un stil socratic: nu oferă direct rezolvarea, ci îl conduce pe elev spre înțelegerea modului în care poate ajunge la răspuns.
Pentru profesori, asistentul ar urma să ajute la pregătirea lecțiilor, evaluarea nivelului elevilor și personalizarea conținutului în funcție de nevoile fiecărui copil.
Cele mai recente rezultate PISA, publicate de OECD recent, arată că elevii români rămân sub media organizației la matematică, lectură și științe. Față de testarea din 2022, rezultatele României au rămas aproximativ stabile la matematică și științe, dar au scăzut cu 16 puncte la lectură. Doar 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență la matematică, 52% la lectură și 54% la științe, față de medii OECD de 65%, 69% și, respectiv, 74%.
Datele arată și o deteriorare pe termen mai lung: față de 2015, ponderea elevilor cu rezultate slabe a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte la lectură și cu 7 puncte la științe. România păstrează și diferențe foarte mari între urban și rural, de aproximativ 100 de puncte la toate cele trei domenii evaluate.
„Unui profesor îi este imposibil să personalizeze permanent procesul de educație pentru 25-30 de copii dintr-o clasă”, spune Holicov. Cu ajutorul unui astfel de instrument, profesorul poate identifica mai ușor lacunele, adapta explicațiile și modifica nivelul de dificultate în funcție de ritmul fiecărui elev.
Holicov avertizează însă că utilizarea AI doar pentru rezolvarea temelor nu reprezintă un câștig educațional.
„Dacă un elev folosește AI-ul doar ca să-și facă tema, atunci este o problemă. Dar dacă îl folosește ca să-i explice o noțiune în mai multe moduri, până când o înțelege, atunci avem un instrument extraordinar”, a spus el.
Mai puțină memorare, mai multă gândire critică
Fondatorul Adservio indică trei direcții principale de schimbare a școlii: mai puțină memorare și mai multă gândire critică, educație personalizată pentru fiecare elev și utilizarea tehnologiei în activitatea curentă a profesorilor.
„Încă punem foarte mult accent pe memorare și prea puțin pe gândirea critică, creativitatea, colaborarea sau capacitatea copiilor de a învăța singuri”, a spus Holicov.
În perspectiva anului 2035, spune el, școala ar trebui construită mai puțin în jurul programei și mai mult în jurul elevului și al competențelor de care acesta va avea nevoie într-o economie în care o parte tot mai mare a activităților repetitive va fi preluată de inteligența artificială.
În această categorie, Holicov include gândirea critică, educația financiară, antreprenoriatul, autonomia și comunicarea.
„Confundăm digitalizarea cu informatizarea”
O altă problemă indicată de Holicov este modul în care este înțeleasă digitalizarea educației. Simplul transfer al unui formular sau al unui manual de pe hârtie într-un PDF nu înseamnă, în opinia sa, digitalizarea unui proces.
„Digitalizarea adevărată înseamnă că informația circulă automat, că sistemele comunică între ele și că datele ne ajută să luăm decizii mai bune”, spune CEO-ul Adservio.
Datele privind prezența la cursuri, rezultatele și evoluția elevilor ar putea fi utilizate, de exemplu, pentru identificarea timpurie a riscului de abandon școlar sau a dificultăților întâmpinate de un copil.
Holicov propune ca toate școlile din România să utilizeze sisteme de management educațional prin care datele să circule în timp real și profesorii să fie degrevați de o parte din birocrație. În paralel, consideră necesar un program național de pregătire a profesorilor și elevilor pentru utilizarea inteligenței artificiale.
Pregătirea nu ar trebui să se limiteze însă la cursuri, spune el, ci tehnologia trebuie introdusă în activitatea zilnică din școli, astfel încât profesorii să o utilizeze efectiv după terminarea programelor de formare.
Adservio împlinește în acest an 18 ani și este utilizată, potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, în peste 2.000 de unități de învățământ, cu peste 1,5 milioane de utilizatori lunar.
















