97% din berea consumată în România este produsă local – un procent care reflectă nu doar preferințele consumatorilor, ci și forța de producție a unei industrii care a reușit să se dezvolte în timp și să își asigure aproape integral cererea internă, a arătat Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României, la Maratonul Profit.ro "Made In Romania".
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul ANSI, Auchan, Aqua Carpatica, CEC Bank, ConectX, Cloud 9 Residence, International Alexander, Kaufland, Salt Bank
„Sunt privilegiat, pentru că am o misiune ușoară – aceea de a vorbi despre poate singurul sector din România în care cererea este acoperită în proporție de 97% din producția internă. Poate ar fi un exemplu și pentru alte industrii”, a spus Constantin Bratu.
În acest moment, România are 89 de facilități de producție a berii, iar 85 de entități juridice sunt autorizate ca antrepozite fiscale, având în vedere regimul strict de accizare aplicabil acestui produs.
Pe piață activează patru mari companii multinaționale din topul global, patru companii românești cu acoperire națională, dar și aproximativ 77 de microberării răspândite în 31 de județe. Acestea dezvoltă beri artizanale pentru gusturi locale, cu rețete proprii și o istorie regională. „Concurența este foarte puternică, iar gusturile românilor evoluează. Fiecare producător vrea să fie cât mai aproape de consumatori”, explică Bratu.
În total, în România sunt înregistrate aproximativ 300 de branduri de bere. Consumul anual este de circa 84 de litri de bere pe cap de locuitor, o valoare medie la nivel european, dar România se remarcă mai ales prin poziția importantă în producția europeană de bere.
Povestea acestui sector a fost gândită pe termen lung. „Am început acum 20 de ani. Prima noastră acțiune a fost să ne autoreglementăm din punct de vedere al comunicării comerciale”, spune Bratu. Încă din 2005, toată publicitatea pentru bere produsă de membrii asociației include mesajul de consum responsabil. „
Lanțul de producție s-a consolidat pe orizontală. Astăzi, între 50% și 80% din malțul de orz folosit în România este produs local, într-o fabrică deschisă de cel mai mare producător mondial, aflată la 100 km de București. „Când vine numărul 1 mondial și creează cea mai tehnică fabrică din Europa de Est în România, eu cred că e o mândrie”, afirmă Bratu. La fel, o fabrică de doze de aluminiu a fost construită aproape de centura Capitalei, iar PET-ul necesar este acoperit 100% din surse interne, prin patru-cinci jucători care procesează granule sau PET reutilizat.
Situația este diferită în ceea ce privește sticla. „Deși am anticipat reglementările europene și am creat, împreună cu alte organizații și Ministerul Mediului, Sistemul Garanție-Returnare, nu s-au dezvoltat încă facilități care să transforme sticla reciclată în sticlă pentru bere.” Bratu speră ca acest lucru să se schimbe în următorii 20 de ani.
În plan fiscal, provocările continuă. Creșterea accizei pune presiune pe prețuri și pe capacitatea de investiție a industriei. „O acciză cu 10% a adus imediat o scădere de 10% a vânzărilor”, atrage atenția Bratu. El avertizează că „suntem ca într-o căsătorie cu statul – trebuie să ne ascultăm și să ne ținem de promisiuni. Altfel, vine dimineața și ne luăm lucrurile și plecăm fiecare acasă.”
Pentru perioada 2025–2026, Guvernul a stabilit deja un calendar de majorare a accizei, cu creșteri de aproximativ 5% pe an. „Ne dorim predictibilitate. Să ne lase în pace să ne facem planurile și investițiile. Concurența și tehnologia pun presiune pe costuri, iar diferențele de doar câțiva bani la raft pot înclina decizia consumatorului.”
Contextul regional complică și mai mult situația: „În România, acciza e cu 23–26% mai mare decât în Germania și Bulgaria. Dacă prețurile de la raft vor deveni comparabile, va fi doar o chestiune de timp până când produsele din țările vecine vor ajunge în România.”
Valoarea adăugată generată de industrie rămâne esențială pentru economia națională. „Așa cum am învățat la ASE, valoarea adăugată este dată de producție și servicii – nu de aparatul guvernamental. Și mi-ar plăcea să pot spune: suntem un sector care acoperă aproape integral cererea internă, alături de... și să urmeze o listă cât mai lungă.”
Creșterea producției locale are impact direct în economie. Mai mulți români angajați înseamnă mai mulți consumatori care, după muncă, „se pot relaxa cu o bere de calitate”. Iar serviciile, spune Bratu, sunt la fel de importante. „Dacă nu ai servicii bune la un preț suportabil, când pleci în vacanță sau ieși la masă, alegi ce găsești ‘la un click distanță’.”
