„În China, am ajuns foarte târziu. Practic, eram în ultimul tren și în ultimul vagon, fără bilet”, a mărturisit Francois Provost în cadrul Congresului Automobilwoche, amintindu-și de perioada în care el conducea operațiunile Renault Group pe această piață.
Era 2017 - 2018, iar compania franceză reușea să depășească 200.000 de vehicule vândute, atât sub brand propriu, cât și cu partenerii de la Dongfeng și Brilliance.
Carlos Ghosn visa la peste 500.000 de mașini anual, vândute chinezilor, dar arestarea sa la finalul lui 2018 și, apoi, pandemia de Covid au închis definitiv planurile francezilor, care în 2020 au ales să părăsească China.
CEO-ul Renault Group crede că obiectivele lui Carlos Ghosn au fost nerealiste de la bun început, dar regretă că nu i-a spus șefului său ce gândea, la acel moment. Chiar dacă cele două SUV-uri lansate în China, cu producție locală, începuseră să crească, acestea s-au lovit destul de repede de avansul tot mai mare al mărcilor locale.
„Greșeala mea a fost că nu am fost suficient de curajos să-i spun directorului general că acele obiective erau nerealiste, având în vedere cât de târziu intrasem pe piață”, a mai spus Provost, care crede că Renault ar fi trebuit să intre pe piață mai devreme.
Francois Provost a fost Senior Vicepresident al Renault Group pentru Asia – Pacific, inclusiv China, între 2016 – 2020, când în urma negocierilor cu Nissan și partenerii de le Dongfeng, Renault și-a închis operațiunile cu autoturisme pe piața din China. De la acel moment, Provost a fost numit vicepreședinte pentru Dezvoltare și Parteneriate al Renault Group, până în momentul în care a devenit noul CEO al grupului, în iulie 2025.
În perioada de peste doi ani în care s-a ocupat de parteneriate ca vicepreședinte, a fost omul care a negociat crearea diviziei Ampere, a companiei de motoare Horse Powetrain cu Geely și Aramco și a restabilit relațiile cu Nissan, după căderea Alianței.
În timpul mandatului de șef al activităților Renault în China, compania a încheiat un parteneriat pentru producția unei versiuni electrice a modelului Kwid, din India, care în cele din urmă s-a transformat în Dacia Spring. Local, modelul Renault City K-ZE s-a vândut foarte prost, fiind retras de pe piață. Uzina a produs Spring până în toamna acestui an, iar de anul viitor ar trebui să producă viitorul model electric Hipster, după ce Spring s-a mutat în Slovenia cu o nouă generație.
„Nu greșești niciodată, înveți”, spune Provost care consideră că a învățat din lecția chineză. „Am învățat din acea experiență și ea a contribuit la conturarea abordării diferite față de China pe care am adoptat-o câțiva ani mai târziu. Această lecție ar putea fi, de fapt, unul dintre punctele noastre forte astăzi”, a mai spus CEO-ul Renault Group.
În prezent, Renault s-a întors în China, dar numai pentru cercetare și dezvoltare. Unitatea locală ACDC (Advanced China Development Center), în care lucrează ingineri francezi și chinezi, este cea care a contribuit la dezvoltarea în doar doi ani a modelului Renault Twingo și în numai 16 luni a modelului Dacia Spring. În același timp, relația cu furnizori locali continuă și permite grupului să acceseze componente la prețuri foarte bune, inclusiv motoare și baterii pentru mașinile electrice.






















