Când auzim de „slăbit fără dietă”, mulți dintre noi suntem sceptici și pare, mai degrabă, un vis irealizabil, dar Bianca Teliban, nutriționist, a dezvăluit că este un concept real și poate fi pus în practică atunci când înțelegi cum funcționează corpul tău și de ce anumite alegeri alimentare te ajută.
„Fără dietă” nu înseamnă fără reguli. Ce trebuie să știi dacă vrei să slăbești
Ne-am obișnuit ca orice proces de slăbire să fie unul greu, să necesite sacrificii și să renunțăm, pentru o bună perioadă, la micile plăceri ale vieții. De aceea, ideea de „slăbit fără dietă” pare contradictorie. Bianca Teliban, nutriționist, a explicat, însă, că e foarte important cum privim lucrurile, căci kilogramele nu dispar prin magie mâncând orice, în orice cantitate, fără consecințe. În schimb, putem avea succes dacă renunțăm la regulile stricte și ne îndreptăm către alegeri înțelese și asumate.
„Înțeleg perfect de ce multă lume e sceptică. Dacă aș auzi pentru prima dată expresia ‘slăbit fără dietă’, probabil și eu aș ridica o sprânceană. De fapt, expresia ‘fără dietă’ creează multă confuzie. Mulți înțeleg că poți mânca orice, oricând și în orice cantitate și că, în mod magic, vei slăbi. Evident că nu despre asta este vorba.
Fără dietă înseamnă fără reguli absurde pe care le respecți două săptămâni, apoi renunți și ai impresia că ai eșuat. Înseamnă să nu mai trăiești cu liste de alimente ‘permise’ și ‘interzise’, pe care le urmezi până când, inevitabil, obosești.
În practica mea observ foarte des același lucru. Oamenii nu au nevoie de mai multă voință. Au nevoie să înțeleagă de ce fac anumite alegeri alimentare și cum îi ajută acestea. Din păcate, mulți ajung să respecte reguli fără să le înțeleagă rostul. Iar când nu înțelegi de ce faci ceva, e foarte greu să continui atunci când apare prima perioadă mai dificilă.
Este greu să respecți ani la rând o regulă care, pentru tine, nu are niciun sens. În schimb, atunci când înțelegi de ce o masă bogată în proteină te ține sătul mai mult timp sau de ce, după o noapte cu puțin somn, îți este mai greu să lași dulciurile, lucrurile încep să devină logice. Nu mai urmezi reguli doar pentru că ‘așa scrie în dietă’. Începi să iei decizii pe care le înțelegi și care au sens pentru viața ta.
Alimentația nu trebuie să fie complicată ca să funcționeze. Din contră. De multe ori, cu cât încercăm să urmăm mai multe reguli, cu atât devine mai greu să le respectăm pe termen lung”, ne-a explicat Bianca Teliban.
Ce înseamnă, de fapt, mâncatul „normal”
Mâncatul „normal” poate fi înțeles diferit, în funcție de stilul de viață cu care ne-am obișnuit. De aceea, nutriționista a subliniat că „normal” înseamnă să poți mânca cu plăcere și să-i oferi organismului tot ceea ce are nevoie, fără să te ridici de la masă cu sentimentul de vinovăție și fără să simți că ești permanent la dietă:
„Pentru mine, mâncatul normal înseamnă echilibru. Înseamnă să nu existe alimente complet ‘interzise’, dar nici sentimentul că ai pierdut controlul și că mănânci haotic.
Înseamnă să ai mese care chiar te satură, să ieși în oraș fără stres, să te bucuri de o felie de tort la o aniversare și, a doua zi, să revii firesc la mesele tale obișnuite, fără să simți că trebuie să compensezi sau să o iei de la capăt.
Mai înseamnă ceva. Să începi să-ți cunoști corpul. Să înțelegi ce alimente îți dau energie, ce mese te țin sătul mai multe ore, ce te face să te simți bine și ce nu ți se potrivește. Nu pentru că ‘așa scrie într-o dietă’, ci pentru că ai învățat să fii atent(ă) la propriul corp.
Cred că atunci când începi să ai grijă de corpul tău din respect sau din iubire, nu din pedeapsă, relația cu mâncarea se schimbă complet. Îmi dau seama că cineva are o relație sănătoasă cu mâncarea atunci când aceasta nu îi mai ocupă toată ziua.
Nu pierde ore întregi întrebându-se ce are voie să mănânce. Nu îi este greu să decidă ce cumpără din supermarket. Nu simte că fiecare masă este un test pe care trebuie să îl treacă”.
Pe ce te bazezi atunci când nu urmezi o dietă clasică, dar vrei să slăbești
Pentru că dietele clasice se bazează pe restricții, ideea de a slăbi fără să urmezi un astfel de regim creează confuzii. De aceea, baza, spune specialista, este întotdeauna înțelegerea, nu voința, căci aceasta din urmă este limitată.
„Nu poți să te lupți cu foamea în fiecare zi și să te aștepți să câștigi de fiecare dată. În schimb, poți face astfel încât foamea să fie mai ușor de gestionat. Aici începe totul. Dacă mesele tale chiar te satură, îți va fi mult mai ușor să spui ‘nu’ unui desert decât dacă ai mâncat doar un iaurt la prânz. Dacă ai dormit patru ore, e normal să simți că ai mai multe pofte a doua zi.
Dacă ai băut mai mult alcool într-o seară, probabil ai observat și tu că a doua zi parcă ai chef să mănânci orice îți apare în față. Nu e pentru că nu ai voință. Corpul tău doar răspunde la ceea ce s-a întâmplat cu o zi înainte.
De multe ori dăm vina pe hormoni, pe metabolism sau pe lipsa de disciplină, dar uităm să ne uităm la lucrurile simple care s-au întâmplat în ultimele 24 de ore.
De aceea, pe mine mă interesează mai puțin perfecțiunea și mai mult contextul. Dar mai este ceva ce încerc să fac cu fiecare persoană cu care lucrez. Îmi doresc să înțeleagă de ce face anumite alegeri. Pentru că este foarte greu să respecți ani la rând o regulă care nu are sens pentru tine.
În schimb, când înțelegi că o masă cu suficientă proteină te ajută să nu mai deschizi dulapul cu dulciuri la ora 10 seara, nu mai mănânci proteine pentru că ‘așa trebuie’. Le mănânci pentru că ai observat că îți fac viața mai ușoară.
La fel și cu alcoolul. Nu îți spun să nu bei niciodată. Dar dacă observi că după o seară cu alcool îți este mai foame, ai mai puțină energie și simți că îți este mult mai greu să mănânci echilibrat, vei lua singur(ă) decizia dacă merită sau nu.
Exact asta îmi doresc. Nu să urmezi reguli. Ci să înțelegi consecințele alegerilor tale. Pentru că, atunci când ceva are logică pentru tine, nu mai simți că faci sacrificii. Pur și simplu începi să alegi diferit”.
Nu trebuie să renunți la dulciuri și pâine ca să slăbești
Una dintre temerile pe care mulți le au atunci când încep un proces de slăbire este că va fi necesar să renunțe complet la pâine, dulciuri, alcool sau alte gustări considerate „interzise” și că, pentru a putea rezista tentațiilor, vor fi nevoiți să se autoizoleze.
„Mulți sunt convinși că vor slăbi doar dacă renunță complet la pâine, la desert sau la ieșirile în oraș. În realitate, de cele mai multe ori, acestea nu sunt problema”, a spus Bianca Teliban.
De fapt, adevărata problemă, consideră nutriționista, apare după ce luni întregi ne interzicem să ne apropiem măcar de un anumit aliment, iar atunci când îl mâncăm considerăm că am cedat și că trebuie să reluăm procesul de la început.
„Dacă tot ai cedat, apare gândul acela pe care l-am auzit de sute de ori: ‘Oricum am stricat tot. Lasă că încep de luni’. Iar de aici începe cercul pe care mulți îl cunosc foarte bine. Eu încerc să-i ajut să ajungă în punctul în care o felie de tort rămâne doar o felie de tort, nu începutul unui weekend în care simt că au pierdut complet controlul.
Și vreau să spun ceva ce, poate, o să surprindă. Chiar dacă, într-o zi, nu sunt una, ci două felii de tort, nu înseamnă că tot progresul s-a dus. Contează mult mai mult ce faci după.
Pentru că, din experiența mea, adevărata provocare nu este tortul din ziua respectivă. Este ziua următoare. Foarte mulți oameni se trezesc cu pofte și mai mari și ajung să creadă că trebuie fie să continue să mănânce haotic, fie să se pedepsească și să nu mai mănânce aproape nimic.
Eu nu recomand nici una dintre variante. Le recomand să revină la mesele lor obișnuite. La mese sățioase, cu suficientă proteină, fibre și alimente care îi ajută să țină foamea sub control. Dacă simt nevoia de ceva dulce, există și variante echilibrate care pot face tranziția mult mai ușoară.
De cele mai multe ori, corpul nu are nevoie de o pedeapsă. Are nevoie doar să revină la echilibru. Și cred că aici se face diferența dintre o dietă și un stil de viață. Într-o dietă, o felie de tort poate însemna sfârșitul planului. În viața de zi cu zi, e doar o felie de tort”, a completat specialista.
Poftele nu sunt dușmanul. Ce transmit ele, de fapt
O altă piedică în fața stilului de viață sau corpului pe care ni-l dorim sunt poftele, pe care adesea le interpretăm drept un eșec, o dovadă că nu suntem suficienți de disciplinați și nu avem cum să reușim. De fapt, poftele sunt modul în care corpul ne atenționează că, probabil, nu-i îndeplinim nevoile de bază.
„De cele mai multe ori, poftele nu sunt problema. Sunt doar simptomul. Imaginează-ți că se aprinde un bec roșu pe bordul mașinii. Nu becul e problema. El doar îți arată că undeva există ceva care are nevoie de atenție.
La fel e și cu poftele. Dacă ai dormit prost, ai fost stresat toată ziua și la prânz ai mâncat doar un iaurt și două rondele de orez, nu este deloc ciudat că seara ai chef de ceva dulce.
Corpul nu încearcă să te saboteze. Încearcă să compenseze. Asta nu înseamnă că orice poftă trebuie satisfăcută imediat. Dar cred că, înainte să te învinovățești, merită să-ți pui o întrebare foarte simplă: ‘Ce încearcă să-mi spună corpul acum?’. Poate că răspunsul e că nu ai mâncat suficient. Poate că ai dormit prea puțin. Poate că ai fost stresat toată ziua. Sau poate că, pur și simplu, ți-ai interzis atât de mult timp un aliment, încât acum te gândești doar la el.
De multe ori, răspunsul nu e ciocolata. Răspunsul e că ai avut o zi în care ai avut prea puțină grijă de tine. Și cred că acesta este un mod mult mai blând și mai util de a privi lucrurile. Nu din vinovăție. Ci din curiozitate. Pentru că atunci când înțelegi de unde vine o poftă, îți este mult mai ușor să alegi ce faci cu ea”, a încheiat Bianca Teliban.
