O modificare la Codul de procedură civilă va pune consumatorii executați silit de către bănci, IFN sau firme de recuperare creanțe să deschidă un nou proces, de această dată de drept comun, dacă au suspiciunea că există clauze abuzive care îi prejudiciază în contracte, și ar putea obține mai greu suspendarea executării. În prezent, debitorii pot cere investigarea clauzelor contractuale în cadrul contestației la executare, arată avocații.
Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative a fost adoptat recent de Senat, după ce a trecut pe la Curtea Constituțională, unde un articol a fost declarat neconstituțional.
Proiectul aduce mai multe modificări ale Codului de procedură, printre care și una referitoare la procedura contestației la executare silită, anume a articolului 713 alin. 2:
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
„În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun”.
Sintagma adăugată, cea după ultima virgulă, schimbă, în fapt, tot mersul contestațiilor la executare. Debitorii nu vor mai putea cere instanțelor în cadrul aceluiași litigiu să evalueze clauzele potențial abuzive, ci vor trebui să deschidă un nou proces, explică avocatul și profesorul Traian Briciu, care activează și în poziția de conciliator la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB).
„Articolul 713 permite, actualmente, și discutarea criticilor de fond ale titlului executoriu, care nu este o hotărâre judecătorească, iar contractul de credit intră în această categorie, și acest articol va suferi o modificare, în sensul că nu se va mai putea invoca în cadrul contestației la executare apărări de fond ori de câte ori există la dispoziția debitorului inclusiv o acțiune de fond, adică în declararea nulității, în anulare etc., ceea ce înseamnă că tipul clasic de apărări de acum – banca începe executarea, eu mă duc în contestația la executare și invoc clauzele abuzive - aproape o tipologie de apărare, dispare”, a explicat Briciu la conferința anuală CSALB.
Avocatul Marieta Avram arată că debitorii vor trebui să deschidă o acțiune separată de contestația la executare în temeiul Legii 193/2000, dacă vor ca instanțele să verifice legalitatea contractului.
„Nu văd ca fiind o soluție în favoarea consumatorului, de a face dintr-un singur proces două (...) Cred că era mult mai bună pentru consumator prima soluție, cea care există și astăzi, posibilitatea de a invoca în cadrul contestației la executare caracterul clauzelor”, susține Marieta Avram.
Pe lângă faptul că trebuie să deschidă o nouă acțiune, mai apar și alte impedimente pentru debitor. Chiar dacă acțiunea privind clauzele abuzive este scutită de taxe de timbru, de-a lungul litigiului mai apar și alte taxe și posibile expertize care trebuie să fie plătite de consumator.
„Procesul de drept comun, sigur, pe hârtie arată bine, nu mai faci contestație la executare, te duci și faci acțiune de drept comun. Nu e același lucru, din experiența de avocat vă spun că într-un fel obții suspendarea într-o contestație la executare și într-un cu totul alt fel obții o suspendare de executare într-o procedură de drept comun”, explică Traian Briciu.
Mai mult, dacă contestația la executare se depune la judecătorie, acțiunea separată pe clauze abuzive se va depune la o instanță superioară, ceea ce implică și alte costuri și o posibilă evaluare mai atentă din partea judecătorului, plus că procedura va dura un timp mai îndelungat. „În primul rând că s-ar putea să nu treci de procedura de regularizare, timp în care poți fi executat destul de mult”, spune Briciu. „Din perspectiva debitorului reprezintă un regres”, adaugă el.
Propunerea de modificare a articolului în cauză a venit de la Consiliul Superior al Magistraturii, care la rândul său a preluat ideea de la reprezentanții judecătoriilor.
„Solicitarea a venit din partea instanțelor judecătorești, care probabil la judecătorie erau exasperate de numărul mare al contestațiilor la executare care se transformau în veritabile litigii de fond. Ele au presat la nivelul CSM”, spune avocatul.
Se mută litigiile la CSALB?
CSALB a primit anul acesta până la finele lunii octombrie, circa 1000 de cereri de conciliere a litigiilor dintre clienți și bănci, de circa două ori mai mult față de întreg anul 2017. 280 de români au reușit să rezolve diferendele, în primele zece luni ale anului, față de doar 40 în aceeași perioadă din 2017. Chiar dacă numărul cazurilor rezolvate este încă mic și chiar insignifiant în raport cu zecile de mii de litigii din instanțe, soluționarea alternativă este în creștere.
Toate cazurile de până acum s-au încheiat prin soluție agreată de ambele părți în procedura de conciliere sub un conciliator. Mai există, însă, potrivit legii, și varianta de soluție impusă, adică o formă de arbitraj, în care decizia luată de conciliator devine obligatorie pentru părți. Briciu spune că arbitrajul ar putea fi o soluție pentru debitori în contextul modificărilor la Codul de procedură civilă.
„Trebuie căutate soluții alternative. Noi oferim două, cea cu soluție propusă, care merge pentru un anumit stil de probleme, și cea cu soluție impusă, care ar deveni extrem de atractivă pentru cei care au diferende serioase, care nu se pot apropia atât de ușor”, explică Briciu.
Astfel, arbitrajul s-ar putea aplica în cazurile în care există credite de 100.000 – 200.000 de lei și eventual se solicită și restituirea unor sume de la bancă, exemplifică conciliatorul.
Avantajul proceduri alternative este că e gratuită pentru debitor (Centrul e finanțat de către bănci) și se încheie în maximum 90 de zile, adică mult mai rapid decât prin instanță, ceea ce ar putea conta în cazul unei executări silite când finanțele debitorului sunt presate.
„Cred că această procedură ar putea fi în câțiva ani una uzuală, astfel încât instanțele să fie și ele degrevate de astfel de litigii”, spune Briciu.
Pe de altă parte, consumatorii ar trebui să se încreadă într-o soluție impusă de o autoritate privată, ceea ce e mai dificil în România, explică, Briciu, chiar dacă conciliatorii pot avea mai multă expertiză în materii economice în comparație cu majoritatea instanțelor.
Modificarea Codului de procedură civilă ar putea intra în vigoare în acest an sau la începutul anului viitor.
