Salariile reale scad în marile economii europene. Câți români sunt afectați și câți nu

Salariul real reprezintă venitul salarial ajustat cu inflația și arată, practic, cât poate cumpăra un angajat cu banii pe care îi câștigă.

OECD avertizează că incertitudinile geopolitice și creșterea temporară a costurilor energiei pot slăbi piețele muncii și pot menține presiunile inflaționiste, ceea ce va afecta salariile reale. Prognozele pornesc de la ipoteza că perturbările provocate de conflictul din Orientul Mijlociu vor fi importante, dar limitate la o perioadă relativ scurtă.

CITEȘTE ȘI Conflict între TikTok și proprietarul Facebook. Meta interzice reclamele TikTok pe platformele sale în mai multe țări

Diferențele dintre țări sunt explicate în principal prin evoluția inflației, șomajului și situația de pe piața muncii, a declarat Alexandre Georgieff, economist OECD și unul dintre autorii raportului, citat de Euronews.com.

La nivelul zonei euro, salariile reale sunt estimate să scadă cu 0,4% la jumătatea anului 2026, pentru a reveni la nivelul de la începutul anului în primul trimestru din 2027. La sfârșitul lui 2027 ar urma să fie cu 0,7% peste nivelul din primul trimestru al anului 2026.

Italia, cea mai mare scădere

Italia ar urma să înregistreze cea mai puternică deteriorare dintre cele cinci economii analizate. Salariile reale vor coborî până la 1,9% sub nivelul din primul trimestru al anului 2026 în trimestrul al treilea.

Recuperarea va fi lentă: diferența se reduce la -1,4% în primul trimestru din 2027, iar la sfârșitul anului salariile reale vor fi încă cu 0,6% sub nivelul de la începutul lui 2026.

Inflația anuală din Italia era estimată la 4,1% în septembrie.

„În Italia, costurile ridicate ale energiei sunt așteptate să anuleze câștigurile recente ale salariilor reale, reflectând dependența ridicată a țării de importurile de petrol și gaze”, a spus Georgieff.

Recuperarea din 2027 va fi limitată și de faptul că puține contracte colective de muncă urmează să fie renegociate în acel an, în timp ce piața muncii păstrează o rezervă importantă de forță de muncă.

Spania nu recuperează până la sfârșitul lui 2027

În Spania, scăderea este mai redusă, dar mai persistentă. Salariile reale sunt estimate să coboare cu 0,4% în trimestrul al treilea din 2026 și cu 0,7% în trimestrul al patrulea.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Colosul german Rheinmetall cumpără Șantierul Naval Mangalia pentru 138 de milioane euro plus TVA

Ele vor rămâne apoi cu 0,7% sub nivelul din primul trimestru al anului 2026 pe parcursul întregului an 2027.

OECD estimează că Spania va continua să creeze numeroase locuri de muncă, dar inflația va rămâne ridicată, în principal din cauza prețurilor energiei. În septembrie, prețurile erau estimate cu 5% peste nivelul de acum un an.

Italia și Spania sunt singurele dintre cele cinci economii în care salariile reale vor rămâne, la sfârșitul lui 2027, sub nivelul de la începutul lui 2026.

Marea Britanie cade puternic, dar recuperează rapid

Marea Britanie are a doua cea mai mare scădere estimată, după Italia. Salariile reale coboară cu 0,6% în trimestrul al doilea din 2026, cu 1,5% în trimestrul al treilea și ating minimul în ultimul trimestru, la -1,6%.

Recuperarea este însă mult mai rapidă. Scăderea se reduce la 1,1% în primul trimestru din 2027 și la 0,4% în trimestrul al doilea. În trimestrul al treilea salariile reale trec pe plus, iar la sfârșitul anului vor fi cu 1% peste nivelul de la începutul lui 2026.

Inflația anuală ajunsese la 3,1% în august, iar economia britanică rămâne expusă fluctuațiilor prețurilor energiei provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Franța, scădere mai redusă

Franța atinge minimul mai devreme, în trimestrul al doilea din 2026, când salariile reale sunt estimate cu 0,5% sub nivelul de la începutul anului.

Ulterior, diferența se reduce, iar salariile reale revin la nivelul din primul trimestru al anului 2026 în trimestrul al doilea din 2027. La sfârșitul anului vor fi cu numai 0,1% mai mari.

Inflația anuală estimată pentru septembrie era de 3,4%, sub media de 3,8% a zonei euro.

„În Franța, inflația rămâne relativ scăzută datorită energiei nucleare, dar salariile sunt așteptate să se ajusteze doar lent, pe măsură ce șomajul continuă să crească”, a spus Georgieff.

Germania este excepția

Germania este singura dintre cele cinci mari economii unde OECD estimează creșterea salariilor reale pe întreaga perioadă analizată, în pofida unei inflații anuale estimate la 3,3% în septembrie.

Creșterea este inițial redusă: 0,1% în trimestrul al doilea din 2026 și 0,5% până la sfârșitul anului.

În 2027, ritmul accelerează. Salariile reale ar urma să fie cu 1,1% peste nivelul de la începutul lui 2026 în trimestrul al doilea și cu 1,7% mai mari în ultimul trimestru al anului.

Germania beneficiază de o piață a muncii relativ tensionată, de deficitul de personal calificat și de perspective mai bune privind șomajul. Activitatea economică este susținută și de expansiunea fiscală finanțată prin datorie.

Enzo Weber, profesor la Institutul pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB), explică evoluția și prin recuperarea pierderilor suferite în perioada inflației puternice de la începutul anilor 2020.

Salariile nominale au început ulterior să recupereze, inclusiv prin negocierile colective. În plus, salariul minim din Germania a crescut cu 8,4% la începutul lui 2026 și urmează să fie majorat cu încă 5% în 2027.

După mai mulți ani de stagnare economică, gradul de utilizare a capacităților de producție începe să crească, ceea ce susține productivitatea și lasă mai mult spațiu pentru majorări salariale, în pofida problemelor persistente din industria germană.

Câți români sunt în țările mari

Cele cinci economii analizate găzduiesc împreună aproximativ 3,24 milioane de persoane născute în România, potrivit datelor ONU pentru 2024. Cea mai mare comunitate se află în Germania, cu aproximativ 969.000 de persoane, urmată de Italia, cu 880.000, Marea Britanie, cu 714.000, Spania, cu 523.000, și Franța, cu 157.000. Astfel, aproximativ 71% dintre românii stabiliți în străinătate trăiesc în aceste cinci țări. Datele se referă la persoanele născute în România, indiferent de cetățenia actuală, și nu includ copiii acestora născuți în străinătate.