Comisia Europeană a propus un set de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește lucrul pe platforme, precum și pentru sprijinirea creșterii durabile a platformelor digitale de muncă din Uniunea Europeană.
Propunerea confirmă informațiile prezentate anterior în presa internațională.
Noile norme vor garanta că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă se pot bucura de drepturile în materie de muncă și de beneficiile sociale care le revin. Acestea vor beneficia, de asemenea, de protecție suplimentară în ceea ce privește utilizarea gestionării algoritmice (și anume, sisteme automatizate care sprijină sau înlocuiesc funcțiile manageriale la locul de muncă), potrivit Comisiei.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Executivul UE estimează că 1,7 până la 4,1 milioane de europeni, clasificați incorect drept persoane care desfășoară activități independente, vor fi reclasificați ca lucrători în urma introducerii noilor norme.
Mutarea ar conferi acces la salariu minim și la protecții legale milioanelor de muncitori care lucrează în așa-numita economie la cerere (gig economy), pentru companii ca Uber Technologies, Deliveroo, Glovo sau Bolt, în timp ce alte câteva milioane de persoane ar primi confirmarea că sunt lucrători independenți.
“Ca urmare a acțiunilor de abordare a riscului de clasificare eronată, se preconizează că între 1,72 milioane și 4,1 milioane de persoane vor fi reclasificate ca lucrători (aproximativ 2,35 milioane la fața locului și 1,75 milioane online). Acest lucru le-ar permite accesul la drepturile și protecția prevăzute de acquis-ul național și european în domeniul muncii”, arată Comisia în propunerea de Directivă.
Persoanele care câștigă în prezent sub salariul minim s-ar bucura de venituri anuale mai mari cu până la 484 de milioane de euro, deoarece acestea ar fi acoperite și de normele statutorii în vigoare și/sau de contractele colective de muncă la nivel de sector. Aceasta înseamnă o creștere medie anuală de 121 euro per lucrător, de la 0 euro pentru cei care câștigă deja peste salariul minim înainte de reclasificare la 1.800 euro pentru cei care câștigă sub salariul minim.
În plus, până la 3,8 milioane de persoane ar primi confirmarea statutului lor de lucrători independenți și, ca urmare a acțiunilor întreprinse de platformele care vizează renunțarea la control pentru a evita reclasificarea ca angajatori, acestea s-ar bucura de mai multă autonomie și flexibilitate, precizează Comisia.
“Cum tot mai multe locuri de muncă sunt create de platformele digitale de muncă, trebuie să asigurăm condiții de muncă decente pentru toți cei care obțin venituri din astfel de activități. Propunerea noastră de directivă va ajuta persoanele încadrate incorect ca desfășurând o activitate independentă prin intermediul platformelor să își stabilească în mod corect statutul profesional și să se bucure de toate drepturile sociale care decurg din aceasta. Persoanele care desfășoară cu adevărat activități independente pe platforme vor fi protejate printr-o securitate juridică sporită cu privire la statutul lor și vor exista noi garanții împotriva capcanelor gestionării algoritmice. Acesta este un pas important către o economie digitală mai socială”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală
Directiva privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme
Statut profesional
Directiva propusă urmărește să asigure faptul că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul profesional legal corespunzător cu condițiile lor reale de muncă. Directiva include o listă de criterii de control pentru a stabili dacă platforma este un „angajator”. În cazul în care platforma îndeplinește cel puțin două dintre aceste criterii, se presupune că, din punct de vedere juridic, este un angajator. Prin urmare, persoanele care lucrează prin intermediul acestor platforme ar beneficia de drepturile sociale și de muncă care decurg din statutul de „lucrător”. Pentru cei care sunt reclasificați ca lucrători, acest statut înseamnă dreptul la un salariu minim (acolo unde există), la negocieri colective, la timp de lucru și la protecția sănătății, dreptul la concediu plătit sau un acces mai bun la protecția împotriva accidentelor de muncă, la prestații de șomaj și de boală, precum și la pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv.
Platformele vor avea dreptul de a contesta sau de a „respinge” această clasificare, precum și sarcina de a dovedi că nu le revine niciun raport de muncă.
Criteriile propuse de Comisie vor oferi platformelor o mai mare securitate juridică, vor reduce costurile de judecată și vor facilita planurile de afaceri.
Gestionare algoritmică
Directiva sporește transparența în utilizarea algoritmilor de către platformele digitale de muncă, asigură monitorizarea de către oameni a respectării condițiilor de muncă și autorizează contestarea deciziilor automatizate. Aceste noi drepturi vor fi acordate atât lucrătorilor, cât și persoanelor care desfășoară cu adevărat activități independente.
Asigurarea respectării legislației, transparență și trasabilitate
Autoritățile naționale întâmpină adesea dificultăți în accesarea datelor privind platformele și persoanele care lucrează prin intermediul acestora. Este încă și mai dificil atunci când platformele digitale de muncă funcționează în mai multe state membre, ceea ce face să fie neclar de unde se lucrează pe platforme și cine lucrează prin intermediul lor.
Propunerea Comisiei va asigura o mai mare transparență în ceea ce privește platformele, clarificând obligațiile existente de a declara munca la autoritățile naționale și solicitând platformelor să pună la dispoziția autorităților naționale informații esențiale cu privire la activitățile lor și la persoanele care lucrează prin intermediul lor.
Etapele următoare
Propunerea Comisiei de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme va fi discutată acum de Parlamentul European și de Consiliu. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani să transpună directiva în dreptul național.
