Până la 4,1 milioane de persoane care lucrează pentru aplicațiile de transport și de livrare de mâncare în Uniunea Europeană ar putea fi reclasificate ca angajați, potrivit unui proiect de propunere al Comisiei Europene, menit să îmbunătățească statutul muncitorilor din așa-numita “economie la cerere” (gig economy).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Comisia estimează că reclasificarea muncitorilor din economia la cerere ar putea crește costurile companiilor din sector cu până la 4,5 miliarde de euro pe an, conform proiectului de propunere, analizat de Bloomberg.
Mutarea ar conferi acces la salariu minim și la protecții legale milioanelor de muncitori care lucrează pentru companii ca Uber Technologies, Deliveroo, Glovo și Bolt, în timp ce alte câteva milioane de persoane ar primi confirmarea că sunt lucrători liber profesioniști.
Platformele digitale fac presiuni împotriva propunerii Comisiei, despre care susțin că ar duce la pierderi masive de locuri de muncă. În prima parte a anului, Spania a clasificat muncitorii care livrează mâncare ca fiind curieri angajați cu carte de muncă, ceea ce a determinat Deliveroo să se retragă din țară, în timp ce alte aplicații de livrare de mâncare au optat să își reducă operațiunile.
Acțiunile Deliveroo s-au depreciat cu până la 5,6% în debutul tranzacțiilor vineri.
Într-o evaluare a riscurilor, Comisia Europeană arată că nu a fost posibilă calcularea pierderilor potențiale de locuri de muncă și că modificările pregătite ar putea "afecta negativ" flexibilitatea lucrătorilor. De asemenea, este posibil ca noile norme să ducă la creșterea prețurilor pentru serviciile de livrare și transport, în condițiile în care operatorii platformelor ar putea transfera o parte din costuri către clienți.
Pe de altă parte, Comisia arată că proiectul propus este cea mai eficientă modalitate de a îmbunătăți condițiile pentru muncitorii din sector, care ar beneficia de protecții sporite.
Potrivit proiectului, care ar putea fi prezentat public săptămâna viitoare, orice persoană al cărei loc de muncă este controlat de o platformă digitală poate presupune că este un angajat, indiferent de cum este încadrată în contract, obligația legală de a dovedi că lucrătorul respectiv nu este angajat revenind operatorilor platformelor.
Noile norme s-ar aplica tuturor companiilor care controlează performanța lucrătorilor din domeniul digital prin stabilirea salariului și a comunicării cu clienții, sau care prezintă noi oferte de muncă pe baza performanțelor anterioare.
