Gestionarea contractelor suspendate din lipsă de finanțare guvernamentală

Opinii @ Avocat.ro   
Gestionarea contractelor suspendate din lipsă de finanțare guvernamentală

Av. drd. Eugen Sârbu – Partner, Sarbu Partners

Av. Mihai Ionescu-Balea – Partner, Sarbu Partners

Urmărește-ne și pe Google News
  1. Introducere

În contextul actual, marcat de constrângeri bugetare la nivel guvernamental, numeroase autorități contractante au inițiat suspendarea lucrărilor de construcții publice finanțate prin programe precum Anghel Saligny, PNDL sau cele susținute de Compania Națională de Investiții (CNI) pentru proiectele aflate într-un stadiu incipient.

Conform informațiilor publice, valoarea totală a proiectelor finanțate prin programul Anghel Saligny aflate într-un stadiu de execuție de sub 30% este de 40,26 miliarde de lei, sume care cel mai probabil vor fi oprite de la finanțare.

În ceea ce privește proiectele publice finanțate prin PNDL, proiectele cu stadiu de execuție sub 30% pentru care vor fi suspendate finanțările de la Guvern sunt de peste 1 miliard de lei.

Cu privire la proiectele finanțate prin CNI, valoarea totală a celor care nu depășesc un stadiu de execuție de 30% este de 10,2 miliarde de lei.

Rezultă că finanțări pentru proiecte publice de aproximativ 51,5 miliarde de lei urmează a fi suspendate ca urmare a măsurilor guvernamentale, ceea ce duce la măsura suspendării contractelor de către autoritățile contractante.

Această măsură, fundamentată pe lipsa temporară a alocărilor bugetare, generează efecte contractuale complexe și ridică întrebări esențiale privind obligațiile, drepturile și riscurile părților implicate. În cele ce urmează, prezentăm o analiză aplicată, destinată antreprenorilor care gestionează astfel de proiecte.

  1. Suspendarea lucrărilor din perspectivă juridică

În majoritatea contractelor publice de lucrări, mai ales cele derulate în baza unor modele standard (H.G. nr. 1/2018 sau FIDIC), Beneficiarul/autoritatea contractantă are dreptul de a dispune suspendarea temporară a execuției. Motivul „lipsa finanțării” se încadrează de cele mai multe ori în circumstanțe ce țin de riscul Beneficiarului, astfel încât acesta răspunde pentru suspendarea contractului.

Spre exemplu, în cazul Contractului Național de Lucrări (HG nr. 1/2018) motivul „lipsa finanțării” se încadrează în riscul Beneficiarului prevăzut de Sub-Clauza 68.1 lit. h): „suspendarea Lucrărilor de către Supervizor din motive care nu sunt imputabile Antreprenorului.”

  1. Tipuri de Notificări de suspendare și implicațiile lor

Notificarea Beneficiarului de suspendare trebuie să respecte cerințele formale și contractuale, iar neîndeplinirea acestora poate atrage răspunderea Beneficiarului pentru prejudiciile cauzate Antreprenorului.

Când Beneficiarul emite o notificare de suspendare, aceasta poate lua mai multe forme:

Suspendarea temporară - această suspendare poate dura de la câteva luni la peste un an, în funcție de deblocarea finanțărilor guvernamentale.

Suspendarea pe durată nedeterminată - situația cea mai problematică, când nu există un termen clar pentru reluarea lucrărilor. Aceasta pune Antreprenorul într-o incertitudine totală privind continuarea contractului.

Suspendarea parțială - se referă doar la anumite părți ale lucrării, permițând continuarea altor activități contractuale.

În oricare dintre aceste situații, Antreprenorul are de făcut o analiză atentă după ce primește notificarea de suspendare și trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja drepturile contractuale.

  1. Acțiunile esențiale ale Antreprenorului

 

  1. Verificarea cadrului contractual aplicabil

Modelul de Contract Național de Lucrări (HG nr. 1/2018) stipulează expres condițiile în care poate fi suspendată execuția lucrărilor. Clauza 38 din Contractul Național de Lucrări prevede că Beneficiarul, prin Supervizor, are dreptul să dispună suspendarea lucrărilor, cu obligația:

  • de a transmite o notificare scrisă,
  • de a indica motivația clară a suspendării,
  • de a preciza durata estimativă a suspendării,
  • și de a permite solicitarea de costuri suplimentare justificate.

În lipsa unei astfel de notificări conforme, orice oprire de facto a lucrărilor riscă să nu producă efecte juridice valide.

În cazul contractelor de lucrări ce nu se bazează pe un model standard, acestea prevăd de cele mai multe ori un mecanism de informare/notificare de către Beneficiar a suspendării proiectului din motive ce țin de finanțare. Fie că este vorba despre o clauză generală de notificări cu privire la evenimente apărute în cursul execuției, fie despre o clauză specială cu privire la suspendare, principiul regăsit în HG nr. 1/2018 și alte contracte standard rămâne aplicabil: Beneficiarul trebuie să îl informeze de îndată pe Antreprenor cu privire la decizia de suspendare și motivele care stau la baza acesteia.  

Totodată, art. 1876 alin. 2 din Codul civil stabilește cu titlu general în materia contractului de antrepriză de lucrări de construcții că Beneficiarul are obligația de a transmite instrucțiunile sale în scris. În această categorie este inclusă și notificarea de suspendare a lucrărilor pentru lipsă de finanțare.

  1. Comunicarea formală cu Beneficiarul

Ulterior verificării cadrului juridic aplicabil, transmiteți în scris către Beneficiar:

  • Confirmarea primirii notificării de suspendare;
  • Solicitarea de clarificări privind durata estimată a suspendării – dacă este vorba despre o suspendare pe perioadă nedeterminată;
  • Eventual, puteți solicita Beneficiarului să facă dovada că a aplicat sau urmează să aplice pentru surse alternative de finanțare, cum ar fi fondurile europene;
  • Precizați data și ora la care ați oprit efectiv lucrările;
  • Declarați explicit că suspendarea nu vă este imputabilă și că vă rezervați dreptul de a revendica toate costurile suplimentare și extensia duratei de execuție;
  • Atașați dovada "înghețării" șantierului.

Această notificare este esențială pentru protejarea poziției contractuale a Antreprenorului.

  1. Conservarea lucrărilor - obligație fundamentală

Responsabilitatea Antreprenorului în perioada de suspendare include:

  1. Măsuri de conservare tehnică:
  • Protejarea lucrărilor executate împotriva deteriorării (acoperire, drenaj, ventilație);
  • Menținerea în stare funcțională a echipamentelor care nu pot fi relocate;
  • Implementarea măsurilor de siguranță pentru prevenirea accesului neautorizat;
  • Monitorizarea periodică a stării tehnice a construcției.
  1. Măsuri de conservare administrativă:
  • Menținerea asigurărilor obligatorii pentru perioada de suspendare;
  • Păstrarea documentației tehnice în condiții adecvate;
  • Respectarea obligațiilor de raportare către autoritățile competente;
  • Continuarea plăților pentru serviciile esențiale (pază, utilități minime).
  1. Costurile de Conservare

Potrivit Contractului Național de Lucrări (HG nr. 1/2018), costurile de conservare sunt suportate de Beneficiar, dar Antreprenorul trebuie să demonstreze:

  • Necesitatea și proporționalitatea măsurilor luate;
  • Caracterul rezonabil al costurilor suportate;
  • Legătura directă între costuri și conservarea lucrării.

Totodată, costurile de conservare, precum și orice alte costuri cauzate de suspendare, trebuie solicitate cu respectarea mecanismului complex de revendicare prevăzut de Clauza 69a din Contractul Național de Lucrări. Foarte importantă este și respectarea termenului de revendicare de 30 de zile.

În cazul suspendării pe perioadă nedeterminată, Detalierea Revendicărilor Antreprenorului trebuie actualizată constant pe toată perioada suspendării.

  1. Refacerea și Actualizarea Studiilor de Teren

Când suspendarea se prelungește peste 12 luni, poate deveni necesară reevaluarea condițiilor tehnice. În consecință, antreprenorii trebuie să evalueze:

  • dacă studiile geotehnice sau hidrologice mai sunt relevante;
  • dacă sunt necesare reverificări ale soluțiilor tehnice;
  • impactul inflației asupra materialelor și prețurilor.

Reluarea lucrărilor după o astfel de suspendare necesită, adesea, o reevaluare a întregului program de execuție, cu posibila formulare a unei solicitări de actualizare de preț.

Toate acestea implică costuri pe care Antreprenorul le poate revendica de la Beneficiar, dar pe care trebuie să le documenteze riguros și precis pentru ca Revendicarea Antreprenorului să aibă succes.

  1. Gestionarea relațiilor contractuale

Prezentăm mai jos câteva recomandări de bună practică pentru optimizarea costurilor în perioada de suspendare și menținerea unei colaborări contractuale coerente cu subcontractorii și furnizorii.

Cu subcontractorii:

  • Activați clauzele de suspendare din subcontracte;
  • Negociați termeni echitabili pentru reluarea lucrărilor;
  • Păstrați echipele cheie pentru evitarea întârzierilor la relansare.

Cu furnizorii:

  • Renegociați contractele de furnizare pentru a evita penalizările;
  • Evaluați posibilitatea stocării materialelor în condiții adecvate;
  • Verificați garanțiile produselor în perioada de suspendare.
  1. Rezilierea unilaterală – condiții și riscuri

Potrivit Sub-Clauzei 38.6 din Contractul Național de Lucrări (HG nr. 1/2018), dacă perioada de suspendare a lucrărilor din cauza lipsei finanțării depășește 180 de zile, Antreprenorul poate transmite o notificare de solicitare a reluării lucrărilor în termen de 30 de zile de la notificare.

În caz de răspuns negativ sau în afara termenului de 10 zile, Antreprenorul are opțiunea de a rezilia unilateral contractul, cu respectarea prevederilor Clauzei 65 [Rezilierea de către Antreprenor].

Această opțiune juridică presupune o analiză atentă, întrucât rezilierea este un remediu de ultim resort, care încetează definitiv relațiile contractuale și deschide calea pentru posibile litigii de despăgubire.

  1. Perspective și Recomandări Finale

Suspendările masive de proiecte publice cauzate de cele mai recente măsuri ale Guvernului reprezintă o provocare majoră pentru industria construcțiilor din România. Pentru a naviga cu succes prin această perioadă dificilă, antreprenorii trebuie să adopte o abordare proactivă, combinând rigoarea juridică cu pragmatismul economic.

Recomandări cheie:

  1. Disciplină în întocmirea și arhivarea documentelor - orice comunicare, cost sau măsură trebuie să aibă suport documentar.
  2. Mențineți dialogul - comunicarea constantă cu beneficiarul poate preveni escaladarea conflictelor.
  3. Pregătiți-vă pentru reluare - păstrați capacitatea de a relua rapid lucrările când finanțarea se deblochează.
  4. Protecție juridică - asigurați-vă că întocmirea notificărilor și a corespondenței în general respectă mecanismele juridice impuse atât de contract, cât și de legislația specială aplicabilă, pentru a evita scăpări de procedură și de fond care, deși aparent minore în această fază, pot duce la pierderea costurilor la momentul reluării lucrărilor sau într-un eventual litigiu.

Într-un mediu economic incert, antreprenorii care vor reuși să treacă cu bine prin această perioadă vor fi cei care combină expertiza tehnică cu o înțelegere solidă a aspectelor juridice și o gestionare prudentă a resurselor financiare.

 

Pentru consultanță juridică specializată în dreptul construcțiilor și contractelor publice, contactați echipa noastră de avocați cu experiență în soluționarea disputelor contractuale și recuperarea prejudiciilor în sectorul construcțiilor: https://sarbupartners.ro.

viewscnt
Afla mai multe despre
finanțare guvernamentală
eugen sârbu
mihai ionescu-balea