Opinii

În data de 29 noiembrie 2024, Institutul Național de Statistică a publicat datele privind Activitatea de Cercetare – Dezvoltare aferente anului 2023. Așa cum probabil era de așteptat, în contextul efervescent al alegerilor de la finalul anului 2024 și a perioadei care a urmat, rezultatele, analiza și proiecțiile de viitor ale sectorului prezintă un interes minim spre deloc – situație care este, din păcate, în congruență cu consecventa lipsă de interes a „statalității române” pentru domeniu.

După 1.500 de ani de pauză, Jocurile Olimpice moderne au fost reluate în orașul în care a început totul, Atena. La ideea și insistențele diplomatice ale francezului Pierre de Coubertin, acestea au luat la 1896 o formă națională, în care sportul a devenit un prilej de competiție și prietenie între state. Jocurile Olimpice au fost gandite drept evenimente internaționale, astfel 11 din 14 state au fost europene, iar Australia, Statele Unite și Chile au fost printre participantele primei ediții. A treia ediție a părăsit cu totul continentul, Jocurile Olimpice mutându-se în Statele Unite, iar de atunci au înconjurat globul de mai multe ori, Africa fiind singurul continent care nu a ținut nicio ediție până în acest moment.

Pe 20 ianuarie 2025, scena globală a tehnologiei a fost zguduită de un anunț-surpriză din partea companiei chineze DeepSeek: lansarea modelului său de inteligență artificială, DeepSeek R1, împreună cu un ecosistem de aplicații bazate pe acesta. Rapoartele inițiale sugerează că acest model rivalizează în performanță cu giganții occidentali, dar la un cost mult mai redus, ceea ce a provocat un adevărat cutremur pe piețele financiare.

Economia românească e prinsă într-o menghină a cifrelor mari și cifrelor mici; în plus, “cifrele mari” stau povară grea în cârca “cifrelor mici”.

Întrebarea a fost și este legitimă în orice societate și economie deschisă, dar a fost greșit conceptual și profund eronat unghiul din care au pus-o politicienii locali dornici de supra-taxare, jurnaliștii cu iz suveranist și izolationistii care răvășesc azi România cu mesajele lor

De puțină vreme, dar cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, circulă pe net o statistică pe care aș putea-o înscrie în categoria „înainte era mai bine”

Conflictul comercial evident cu China la care s-a referit Donald Trump în toată campania, ajungând până la idei de ocupații teritoriale în afara SUA, are deja doi super-eroi ușor identificabili de toată omenirea, antagonici, lejer de stârnit sentimente de apartenență, clari: mașina pe benzină și mașina electrică.

Scriam în comentariul anterior (“O privire în haos; lumea fără o ordine mondială”) că într-o lume fără o ordine globală coerentă și cu Statele Unite ale Americii pășind în “era Trump 2.0”, națiunile dau semne că se orientează spre o formă brută de „realpolitik” - o politică bazată pe pragmatism și interese materiale, mai degrabă decât pe ideologii, principii etice sau morale. Vedem deja cum populismul exacerbat, naționalismul și extremismul în creștere, rivalitățile geopolitice și inegalitățile economice pun o presiune imensă asupra sistemului mondial.

Știu că am întârziat cu concluzia articolelor anterioare, dar am o scuză bună. Sufăr de sindromul impostorului. Mereu mi se pare că există slăbiciuni în șirul ideilor, că nu stăpânesc anumite zone ale demonstrației, că am tras concluzii greșite sau pripite