Opinii

Avem un obiectiv ambițios la nivelul Uniunii Europene: neutralitatea climatică până în 2050

România traversează o perioadă în care veștile proaste sunt mai rapide decât reacția guvernamentală. Aproape săptămânal aflăm despre închideri de fabrici, restructurări, concedieri, în timp ce veștile bune – investiții noi, parcuri industriale extinse, anunțuri de angajări – există dar apar abia lunar.

Din nefericire, ne-am obișnuit ca oamenii politici nu numai să dea pe goarnă lucruri trăsnite, dar să și facă ce spun.

Pacea propusă Ucrainei – dincolo de aspectele militare, economice, morale – ridică, mai ales în Europa, o problemă foarte spinoasă.

Conferința ONU pentru schimbările climatice (COP) a livrat un mare succes – Acordul de la Paris.

Patriotismul economic revine în România nu ca slogan, ci ca realitate strategică.

AI preia sarcini, iar oamenii se întreabă cât mai sunt necesari. În acest context, loialitatea devine cea mai importantă.

Potențialul României este un subiect dezbătut de ani buni, adeseori într-un context negativ al unui potențial ratat.

Continuă disputa politică - extinsă de altfel și în planul dialogului social - cu privire la creșterea salariului minim pe economie.

Din 2026 vreau însă PRIMAR DEDICAT ORAȘULUI, care să nu mai vadă Palatul PMB din Cișmigiu drept trambulină spre Palatul Cotroceni (x3 din ultimii x5 au fost din acest film) sau, după caz, spre pușcărie.

În România, austeritatea vine mereu ca un anunț, nu ca un contract.

Se susține oare logic și faptic sloganul << Vrem Spitale, nu Catedrale? >>;

Reînarmarea va genera un impuls economic real pentru Europa și mai ales pentru Estul Europei, dar va fi un câștig fragil: creșterea alimentată de cererea de securitate riscă să devină temporară și să erodeze investițiile în educație, cercetare și infrastructură socială.

Economia globală e marcată de neîncredere și volatilitate.

Nu aș fi scris articolul anterior, dacă nu ar fi avut loc, de curând, în România, o manifestație feministă împotriva femi(ni)cidului, dar care s-a lăsat cu păruială.

Mi-a fost dat să văd, de curând, un clip video în care un senator republican se ciondănea cu alți doi democrați, pe tema libertății cuvântului.