Opinii

Un salariat plătește lunar sub formă de impozite, contribuții și taxe aproape 900 de lei, în vreme ce un pensionar achită 176 de lei. Asta face ca, după plata taxelor, un salariat să poată aloca pentru celelalte cheltuieli sub 1.200 de lei lunar, cam cât un pensionar (1.030).

Fermierii din România nu sunt nicidecum egali cu aceia din Vestul Uniunii Europene. O știe toată lumea, iar cei care se ocupă cu producerea de hrană o simt în fiecare zi; de aceea și constantele cereri de tratament similar și nediscriminare, rezultatul fiind deocamdată o ploaie de promisiuni și termene destul de îndepărtate. Să explicăm cu valorile pentru plățile directe în agricultură.

Se vorbește aprins despre deschiderea turismului în toate țările europene, cu o tușă mai pronunțată la noi in țară pentru ca nouă ne place să discutăm, să dezbatem mai degrabă decât să trecem la acțiune. În plus, noi am dovedit în timp că nu prea știm să luăm deciziile bazându-ne pe consultări, bazându-ne pe argumente solide de genul facts and figures ca să nu mai spun de comunicarea decentă a deciziilor luate, ceea ce ar elimina multe din controversele ulterioare din spațiul public.

Nici că putea fi un moment mai puțin nimerit de prelungire a stării de alertă de către autorități decât cel în care populația divorțează decisiv de povestea promovată la nivel oficial și de motoare ale propagandei turate la maxim cu privire la noul coronavirus. Dacă pragul de acceptabilitate a restricțiilor introduse fusese lovit de mai mult timp sau îndoiala cu privire la statistica deceselor devenise precumpănitoare, acum întreaga narațiune se prăbușește în categorii suficient de largi ale cetățenilor de unde să precipite schimbarea percepției în ansamblul întregii societăți.

Stilul românesc de a face afaceri e încă tributar practicii post-decembriste. Imediat după Revoluție, românii au început să facă business la colțul pieței, negocierile se purtau la un prânz luat într-un local mai dichisit, fără contracte și fără semnături; cel mult, era stabilit procentul parandărătului pe care aveau să-l primească unii dintre oamenii implicați în tranzacție.

În "Antifragil", a doua sa carte ce a căpătat statutul de cult, după "Lebăda neagră", Nasim Nicholas Taleb arată că, la fel cum organismul uman are de câștigat de pe urma stresului și tensiunii la care este supus ocazional, dezordinea, volatilitatea, haosul și factorii de stres au beneficii și pentru companii, instituții și comunități politice.

Nu mai puțin de nouă miliarde de euro este propunerea de suplimentare a politicilor comunitare în agricultură, bani cu care Comisia Europeană vrea să facă uitate, măcar în parte, problemele fermierilor. Să fie clar, este vorba de ceva în plus peste o propunere anterioară de buget pentru următorul exercițiu financiar, buget care dădea frisoane agriculturii din Estul Europei. Acum aproximativ doi ani, Comisia Europeană vorbea de o reducere, deloc mică, a sumelor alocate Politicii Agricole Comune.

Chiar așa? Avem sau am avut o epidemie a noului coronavirus în România? Prin faptul că ridic această întrebare nu înseamnă că afirm că nu am avut, dar cred că tabloul medical recent oferă multe elemente care să ne spună că întrebarea este legitimă.

Agricultura și economia rurală au fost grav afectate (de recenta epidemie), recunosc oficialii europeni, care însă nu reușesc să și găsească cele mai potrivite soluții la problemele vechi și la cele noi. Deocamdată se caută bani prin toate cotloanele, inclusiv prin rezerva de criză, se mai dă câte ceva punctual, pentru un domeniu sau altul, se mai relaxează câte o regulă … și cam atât. Dacă tragi linie, vezi că banii ajung poate pentru o țară comunitară, nicidecum pentru toate 27.