Războiul comercial lansat de președintele Donald Trump nu e doar o chestiune de taxe vamale. Nu e despre o simplă dispută economică. Este un atac împotriva regulilor care au guvernat comerțul global în ultimele decenii. Este o ofensivă strategică ce urmărește să distrugă ordinea internațională bazată pe reguli, astfel încât să facă loc unui concept despre care am mai scris aici: un “realpolitik hiper-tranzacțional” - o lume dominată de forță, de tranzacții bilaterale și de interese brute.
POLITICA e scârboasă, după părerea mea, plină de minciuni și trădări, iar ce vedem acum îmi confirmă.
Nu am să fac nebunia de a „comenta” prestațiile candidaților de ieri și de alaltăieri. Nu mă interesează nici spectacolul, nici cearta, nici răcnetele. Nici slăbiciunile, care sunt omenești. Cine caută perfecțiune și miracol la vreun candidat înseamnă că încă mai crede că Ileana Cosânzeana s-a căsătorit cu fiul cel mic al împăratului. Tot ce înțeleg acum e că nu înțeleg. Și ar trebui să mă opresc, nu de alta, dar mi-e să nu mă trezesc cu eticheta de „actor politic”, păcatele mele.
Întrebare la Radio Erevan: Este posibil să impui o plafonare de marjă (de fapt adaos comercial) de la producător până la consumator numai 10% în comerțul alimentar? Ungaria anului 2025 zice că DA
S-a ridicat adesea problema dacă nu cumva România prezintă semne alarmante ale unui simptom ce înfrânează dezvoltarea economică. „Blestemul resurselor”: conceptul reflectă provocările asociate bogățiilor naturale – de la corupție și instabilitate până la hiper-dependența economică de resursele primare întâlnită cu precădere în cazul așa-numitelor petro-state.
Nu știu dacă a auzit multă lume de Skinnytok. E un trend pe TikTok, prin care se promovează slăbirea extremă. Cum e și firesc, această întrecere spre infern este promovată în rândul adolescenților și e chiar o competiție: care slăbește mai repede? Cine se distruge mai repede? Ăla câștigă.
Pe vremuri America era ca un super-DJ care mixa solo pe unica scenă globală. Dar acum pare că și-a scos căștile și în plină disonanță se ceartă cu fanii din primul rând. Pe de-asupra tuturor, o grea întrebare plutește: „Cine preia butoanele?”
Într-un moment în care politica, economia și percepția publică se ciocnesc violent, Donald Trump, Elon Musk și Peter Navarro oferă trei modele distincte de influență – fiecare cu propriul ADN, măsurabil în comportamentul de-a lungul timpului. Mulți îl privesc pe Trump ca pe un haotic, pe Musk ca pe un vizionar și pe Navarro ca pe o umbră tehnică. Dar realitatea e ceva mai tăioasă și cuantificabilă: Trump face scandal pentru nume, Musk face sau încearcă să facă bani, iar Navarro este ideologul care a adus în lume realitatea tarifelor vamale. Motivul lui de căpătâi, Death by China.
România este o țară flămândă de stabilitate și rezultate pozitive, flămândă de dezvoltare economică, de investiții solide, de prosperitate. Un miliard de euro investit în economia națională ar putea să fie exact ceea ce are țara nevoie. Dar modul în care privim o investiție de amploarea unui 1 miliard poate nu numai să “pună în praștie” dezvoltarea unui sector, ci să fie și un test de bună guvernare pentru România însăși.