Opinii

În lumea în care trăim, experții măsoară adesea prosperitatea economică prin ritmul rapid al creșterii PIB-ului, iar aceasta din urmă este des regăsită în obiectivele de guvernare ale mai tuturor guvernelor lumii. Unele guverne obțin creșterea economică prin încurajarea de exporturi masive. Alte guverne pompează veniturile realizate în investiții de amploare ce fundamentează creșterea economică. Iar unele guverne aleg să finanțeze creșterea prin împrumuturi masive redirecționate către consum sau/și investiții.

Ce opțiuni au antreprenorii noștri Agro-Food să ajungă la rândul lor în galantarele altor europeni?

În data de 29 noiembrie 2024, Institutul Național de Statistică a publicat datele privind Activitatea de Cercetare – Dezvoltare aferente anului 2023. Așa cum probabil era de așteptat, în contextul efervescent al alegerilor de la finalul anului 2024 și a perioadei care a urmat, rezultatele, analiza și proiecțiile de viitor ale sectorului prezintă un interes minim spre deloc – situație care este, din păcate, în congruență cu consecventa lipsă de interes a „statalității române” pentru domeniu.

După 1.500 de ani de pauză, Jocurile Olimpice moderne au fost reluate în orașul în care a început totul, Atena. La ideea și insistențele diplomatice ale francezului Pierre de Coubertin, acestea au luat la 1896 o formă națională, în care sportul a devenit un prilej de competiție și prietenie între state. Jocurile Olimpice au fost gandite drept evenimente internaționale, astfel 11 din 14 state au fost europene, iar Australia, Statele Unite și Chile au fost printre participantele primei ediții. A treia ediție a părăsit cu totul continentul, Jocurile Olimpice mutându-se în Statele Unite, iar de atunci au înconjurat globul de mai multe ori, Africa fiind singurul continent care nu a ținut nicio ediție până în acest moment.

Pe 20 ianuarie 2025, scena globală a tehnologiei a fost zguduită de un anunț-surpriză din partea companiei chineze DeepSeek: lansarea modelului său de inteligență artificială, DeepSeek R1, împreună cu un ecosistem de aplicații bazate pe acesta. Rapoartele inițiale sugerează că acest model rivalizează în performanță cu giganții occidentali, dar la un cost mult mai redus, ceea ce a provocat un adevărat cutremur pe piețele financiare.

Economia românească e prinsă într-o menghină a cifrelor mari și cifrelor mici; în plus, “cifrele mari” stau povară grea în cârca “cifrelor mici”.

Întrebarea a fost și este legitimă în orice societate și economie deschisă, dar a fost greșit conceptual și profund eronat unghiul din care au pus-o politicienii locali dornici de supra-taxare, jurnaliștii cu iz suveranist și izolationistii care răvășesc azi România cu mesajele lor

De puțină vreme, dar cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, circulă pe net o statistică pe care aș putea-o înscrie în categoria „înainte era mai bine”