- Dacă în ultimii 15 ani această politică a BNR ajutase sectoarele knowledge-intensive și cu valoare adăugată mare, azi Economia RO e afectată de PASIVITATEA BNR din acești 3-5 ani: de ce nu își cresc Rezerva Valutară?!
- De ce nu cumpără AUR ca Polonia, pentru a aduce cursul valutar la nivelul său real, la care să nu mai dăuneze?
Deprecierea de 2,0% la jumătatea anului curent 2025 (5,0750 / 4,9746 media din 2024), comparată cu inflația de 5,0% an-la-an era încă OK; acum în toamnă, însă, după liberalizarea energiei și majorarea cu 2 pp a TVA, avem o depreciere de 2,4% pe ultimele 15-16 luni (5,0953 pe 9 octombrie vs. 4,9746 media anului 2024) și Inflație de 9,9%, așadar aproape 10,0%; asta duce la o APRECIERE REALĂ de 7% - 8%, care nu mai poate fi suportată de economia reală - dar nici de cea financiară - fără mari dezechilibre care mai devreme sau mai târziu vor defula...
Argumentele din cărți << țin apa >> la rândul lor, nimeni nu contestă acest fapt: deși Defictul extern a ajuns enorm (la vreo 9% din PIB era deficitul comercial pe bunuri pe 2024, după calculele mele, iar cel de cont curent la cca. 7,5% din PIB), faptul că avem 3 surse mari de bani care finanțează și echilibrează în balanța de plăți acest deficit e o realitate: ISD-FDI (investițiile străine directe), întrecute recent de f-UE (fondurile U.E. atât cele de coeziune cât și noul instrument post-pandemic PNRR și încă alte instrumente noi ca Fondul de Modernizare și PTJ și altele), plus vechile și Remiteri (transferuri) de la Românii din Diaspora către familiile rămase acasă.
DAR... și în anii de boom de la aderare, Leul s-a APRECIAT până la un 3,2 față de Euro, plecând de pe la >4. Ulterior, odată cu criza mondială pornită de căderea Lehman Brothers în toamna anului 2008, BNR nu a avut ce face și a acceptat o DEVALORIZARE de cca. 50%! - de la maximul leului de 3,2 RON / EUR la un minim* de 4,8.
Cifrele sunt din memoria mea și sunt CORECTE 100% ca ordin de mărime: nu mai caut acum să mai dăm și încă 3 zecimale (sutimi, miimi) sau exact data când s-a făcut diferența maximală spre 50%/
* Mă rog, un tânăr domn care ulterior a ajuns conjunctural și Premier la final de Pandemie (fiind la fel de haios ca doamna blondă din Teleorman și domnul bahic din Brăila), - și care nu stăpânea defel Aritmetica sau Finanțele - afirmă că am avut o Depreciere de 100% pe atunci (mă rog, insul viza scaunul de la BNR); nu, între 3,2 și 4,8, leul pierduse 33% din forța sa și nu 50%, iar cursul avansase cu 50%, nu cu 100%. Adică nu se făcuse chiar 6,4 !
Dar revin, acel episod cu o depreciere de 30% - 40% brusc și ulterior până la 50% a cursului valutar Leu-Euro a fost dur de tot și a precedat măsurile ce au urmat: Acordul de la Viena între cele 9 bănci cu capital străin din top 10, plus pachetul de 20 miliarde euro negociat cu FMI și Banca Mondială și Comisia Europeană; iar ulterior, Guvernul Boc-Băsescu a tăiat 25% din salariile bugetarilor și la 1 Iulie 2020 a urcat TVA de la 19% la 24% !
Speram să nu mai ajungem la astfel de șocuri nici în plan Fiscal, nici Bugetar (zic de salariile angajaților la stat), nici în plan Valutar; totuș, dacă dezechilibrele continuă să se acumuleze cum se întâmplă acum, vom deveni acea broască care e încălzită treptat până la punctul de fierbere, fără să simtă; așa arată economia României acum.
BNR citează din cărți prin specialiștii și directorii și guvernatorii săi; dar să vedem dacă REALITATEA le dă dreptate: pe lângă aprecierea Leului de 7-8% din ultimele 5 trimestre, am mai avut vreo 3-4 ani în care BNR a ținut cursul valutar aproape fix (deprecieri de muult sub 1%), față de diferențialul de inflație RO vs Eurozone de 3% - 5%.
Dar revin, acel episod cu o depreciere de 30% - 40% brusc și ulterior până la 50% a cursului valutar Leu-Euro a fost dur de tot și a precedat măsurile ce au urmat: Acordul de la Viena între cele 9 bănci cu capital străin din top 10, plus pachetul de 20 miliarde euro negociat cu FMI și Banca Mondială și Comisia Europeană; iar ulterior, Guvernul Boc-Băsescu a tăiat 25% din salariile bugetarilor și la 1 Iulie 2020 a urcat TVA de la 19% la 24% !
Speram să nu mai ajungem la astfel de șocuri nici în plan Fiscal, nici Bugetar (zic de salariile angajaților la stat), nici în plan Valutar; totuș, dacă dezechilibrele continuă să se acumuleze cum se întâmplă acum, vom deveni acea broască care e încălzită treptat până la punctul de fierbere, fără să simtă; așa arată economia României acum.
BNR citează din cărți prin specialiștii și directorii și guvernatorii săi; dar să vedem dacă REALITATEA le dă dreptate: pe lângă aprecierea Leului de 7-8% din ultimele 5 trimestre, am mai avut vreo 3-4 ani în care BNR a ținut cursul valutar aproape fix (deprecieri de muult sub 1%), față de diferențialul de inflație RO vs Eurozone de 3% - 5%.
![Opinii: De ce ROMÂNII EDUCAȚI IUBESC [ cel mai ] mult FRANȚA? De ce Românii needucați – și între ei se disting mai nou suveranist-izolaționiștii anti-U.E. - URĂSC [ cel mai tare ] aceeași Franță?](http://i0.1616.ro/media/2/1521/18546/21764961/1/1516250649192-1.jpg?width=151)
Spre exemplu, a fost o depreciere nominală de numai 0,57% între media pe 2023 și cea pe 2024; și de numai 0,30% între mediile comunicate de BNR din anul 2022 și 2023 ! Cu un an înainte (2021 vs 2022), doar 0,23% !
| Curs Valutar Mediu RON / EUR : | 4,9204 | 4,9315 | 4,9465 | 4,9746 |
În acest timp, inflația din România a fost cu 3% până la 4% mai ridicată decât în Eurozonă. În fiecare an! ...o medie 3,66% între 2019 și 2024 și un total de 19,7% pe întreaga perioadă de start Pandemie & post-Pandemie:
| CPI RO | CPI Eurozone | Diferenta | |
| 2020 | 2,6 | -0,3 | 2,9 |
| 2021 | 5,1 | 5,0 | 0,1 |
| 2022 | 13,8 | 9,2 | 4,6 |
| 2023 | 10,4 | 2,9 | 7,5 |
| 2024 | 5,6 | 2,4 | 3,2 |
| Medie anuala 5Y | 3,66 | ||
| Cumulat pe 5 ani | 19,7% |
S-au acumulat mari dezechilibre, care se văd în Balanța Comercială de bunuri, dar și în scăderea Excedentului din Export de Servicii, ce odinioară finanța 1/2 din deficitul la bunuri, azi abia 1/3: cele 10 miliarde de euro cheltuite de români anual în străinătate (se consideră IMPORT de servicii de Turism) stau mărturie a acestui fapt.
Dacă în ultimii 15 ani această politică a BNR ajutase sectoarele knowledge-intensive și cu valoare adăugată mare, acum Economia României e afectată de PASIVITATEA BNR din acești ani: de ce nu cresc Rezerva Valutară?
Eu NU sunt dintre aceia care susțineau asociații ca ANEIR (exportatorii) sau industria mobilei sau alte sectoare ineficiente, nerestructurate, ce veneau cu jalba în proțap pe strada Doamnei, la Palatul BNR, să se văicărească pentru << un curs valutar favorabil >>, așa-numitul curs de revenire la export din manuale - redau dintr-un suport de curs al Vice-Guvernatorului BNR de azi, Dl. Cosmin Marinescu:
<< Cursul de Revenire la Export (CRE) și Cursul de Schimb valutar (CS). Cursul de revenire la export (CRE) reprezintă cheltuiala internă (în moneda națională) necesară pentru obținerea acelei producții ce va fi valorificată pe piața externă pentru o unitate valutară. CRE = Efort(lei)/Efect($)
CRE este un indicator de minim, adică pentru exportator va fi cu atât mai avantajos cu cât obținerea unității valutare se va realiza cu un nivel mai redus de cheltuială internă. Însă, condiția ca exportul să fie eficient (în sensul unei rentabilități contabile) este: CRE>CS. >>
Cu toate că teoria e clară, deși de sorginte veche, să o alintăm << MERCANTILISTA >>, în noua ordine globalizată financiară, cu contul de capital liberalizat, BNR a condus din umbră Economia țării mult mai bine decât ne-am fi așteptat toți: la adăpostul << țintirii Leului >>, experții BNR au țintit de fapt și stabilitatea cursului valutar al leului față de Euro, apreciindu-l real puțin câte puțin (nominal depreciindu-l real tot puțin câte puțin, dar mai mereu inflația Eurozone < inflația CPI a României a dus la efectul invers); în timp, sectoarele de industrie prelucrătoare de stil vechi au suferit și au rămas doar cele cu tehnologie modernă care s-au putut adapta; restul au murit (confecțiile) sau au lâncezit (mobila).
Cine a câștigat? Automotive (puternic capital-intensive și R&D), IT-iștii, BPO (Outsourcing servicii), anume toate sectoarele de producție și mai ales de servicii cu valoare adăugată înaltă și knowledge-intensive (bazate pe cunaostere și know-how). Până aici, totul a fost minunat...
Problema a venit cu Pandemia C-19, în urma căreia guvernanții au înghețat prețurile și tarifele la energie, iar BNR a trecut la înghețarea cursului valutar, fără să mai lase din supapa de presiune a deprecierii de 1-2% anual.
Iar deficitele au explodat: sigur că Guvernul Ciolacu (& Ciucă) e principalul vinovat, cu orgia sa de măriri de salarii și de pensii și de cheltuieli nesusținute de venituri, cu ochii la alegerile pe care nici nu le-au câștigat; dar un mare FACILITATOR - adevăratul CATALIST al reacției chimice, dacă acceptați metafora -, a fost cursul valutar nereal.
Soluții ar fi! BNR are ca Obiectiv principal STABILITATEA PREȚURILOR (tradus, să fie inflația mică); și unul secundar Stabilitatea Financiară (tradus să nu mai cadă bănci, și nici nu au mai căzut după Banca Turco-Română din 2002).
Nu are oficial și un Obiectiv No. 2 ca FED al SUA: Americanii au și rata de ocupare din economie (șomajul mic). Dar - INDIRECT - toți oficialii BNR, în frunte cu Guvernatorul, admit că și Obiectivul oficial (Nr.1) și cel secundar (1b) stabilitatea băncilor) nu pot fi atinse într-o economie națională în mare criză. Economia trebuie să fie OK.
Soluții ar fi! BNR are ca Obiectiv principal STABILITATEA PREȚURILOR (tradus, să fie inflația mică); și unul secundar Stabilitatea Financiară (tradus să nu mai cadă bănci, și nici nu au mai căzut după Banca Turco-Română din 2002).
Nu are oficial și un Obiectiv No. 2 ca FED al SUA: Americanii au și rata de ocupare din economie (șomajul mic). Dar - INDIRECT - toți oficialii BNR, în frunte cu Guvernatorul, admit că și Obiectivul oficial (Nr.1) și cel secundar (1b) stabilitatea băncilor) nu pot fi atinse într-o economie națională în mare criză. Economia trebuie să fie OK.
Drept pentru care eu îi rog aici să RENUNȚE la ținta de inflație (pe care oricum nu au mai atins-o de ani buni și nici nu e vina dânșilor - Pandemie, război în Ucraina, guvernanți nesăbuiți), și să facă tot ce le stă în putință să SALVĂM ECONOMIA. Pentru că așa cum arată azi, Leul devine toxic la acest curs nerealist pentru producătorii interni de orice.
Și ne paște iarăși o criză ca cea de Devaloziare bruscă din toamna 2008, urmată de șoc Fiscal și Bugetar în 2010; atunci ordinea a fost oarecum inversă, cuplul Băsescu & Boc insistând să țină oala cu presiune acoperită până s-a câștigat mandatul nr. 2 prezidențial; astăzi, Guvernul cel nou Bolojan începe cu ajustarea bugetară și fiscală, exact invers ca atunci; dar e foarte posibil să crape undeva: Leul e clar nesustenabil la 5,1 !
Există soluții deoarece - din fericire - încă intră sume imense care finanțează Balanța de Plăți a țării: de ce nu își crește BNR din ele rezervele internaționale? Pe ambele 2 componente: și rezerva valutară; și cea de aur.
Polonezii au ajuns la 500 tone de aur cu o populație dublă și o economie de doar 2,5 ori mai mare ca a noastră, noi stăm la 100 tone de vreo 30 de ani. Da, Aurul e azi tot mai scump, a ajuns la recordul de 4000 dolari uncia; dar dacă se cumpără încă de acum 2-3 ani, lansând leul în contrapartidă mai liber să se deprecieze la nivelul său real, oare nu era și un câștig investițional? XAU = 1822 dolari uncia de aur acum fix 3 ani și 1964 dolari acum fix 2 ani și 2669 acum un an față de 4059 maximul de spătămâna trecută!
De ce nu cumpără BNR AUR ca Polonia, pentru a ajuta și cursul valutar spre nivelul la care să nu mai dăuneze?!
Radu Limpede este consultant de dezvoltare pentru companii medii spre mari din România. Pasionat de Macroeconomie de >30 de ani, de Geografie Economică și parțial de Geopolitică. Experientă de 27 de ani în economia locală și pe piețele financiare: de la analist firme de brokeraj de pe Bursă în primii ani după facultatea ASE REI, până la 22 de ani de antreprenoriat cu firma de Consultanță. Voluntariat în ONG pro-antreprenoriat și Traininguri de business și Think Tank-uri.
