Înainte de expirarea ultimatumului lui Trump pentru Rusia, pentru ajungerea la un acord de pace în războiul din Ucraina, speculațiile continuă cu privire la faptul dacă președintele SUA își va îndeplini amenințările cu aplicarea unor sancțiuni masive împotriva Rusiei. Mai ales că, noile sancțiuni vizează și națiunile care cumpără petrol rusesc, taxele putând ajunge până la 100% pentru aceste națiuni.
Evident, toți ochii sunt îndreptați spre relația sinuoasă dintre Washington și Beijing. Oficialii americani și chinezi ar putea reuși să rezolve multe dintre diferende pentru a ajunge la un acord comercial și a evita aplicarea unor taxe astronomice, dar nu în cazul solicitării SUA ca China să înceteze să mai cumpere petrol din Rusia. În încercarea de a restricționa vânzările de petrol ale Rusiei, SUA doresc să reducă finanțarea disponibilă pentru armata rusă, în timp ce Moscova își continuă războiul împotriva Ucrainei.
Conform ministerului de Externe al Chinei, ca răspuns la amenințarea SUA cu taxe de 100%: „China își va asigura întotdeauna aprovizionarea cu energie în moduri care să servească intereselor noastre naționale”. De partea cealaltă a Pacificului, Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a declarat că, atunci când vine vorba de achizițiile de petrol rusesc, „chinezii își iau suveranitatea foarte în serios”.
Ca parte a tacticilor de negociere, China ar putea miza pe faptul că SUA nu își vor pune în aplicare amenințarea, punând la îndoială importanța pe care Trump o acordă contracarării Rusiei. Scott Kennedy, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, a declarat că este puțin probabil ca Beijing-ul să își schimbe postura atât timp observă inconsecvențe în punerea în practică a obiectivelor de politică externă ale SUA față de Rusia, mai ales că sprijinul politic al Beijing-ului pentru Moscova este consecvent și nestrămutat.
Pentru Rusia, comerțul cu China constituie o gură de oxigen, care oferă Moscovei o piață pentru exportul de produse energetice, fiind totodată o sursă de bunuri industriale care alimentează mașina de război rusească. Pentru China, relația cu Rusia îi permite să cumpere resurse energetice la preț redus și să își extindă amprenta economică. Pe de altă parte, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite cresc, aprofundarea legăturilor economice cu Rusia servește și unui scop strategic, asigurând o linie de aprovizionare sigură și fiabilă de la un partener prieten. Ca atare, continuarea cumpărării de petrol din Rusia menține „solidaritatea strategică” a lui Xi Jinping față de Vladimir Putin și reduce semnificativ costurile economice pentru China.
În plan militar, China și Rusia derulează exerciții navale comune în Marea Japoniei, în încercarea de a-și aprofunda parteneriatul în fața a ceea ce consideră a fi o regiune dominată de Statele Unite.
Conform ministerului chinez al Apărării, pe durata acestor exerciții militare, denumite „Joint Sea-2025: „Cele două armate vor desfășura operațiuni de salvare subacvatică, luptă comună împotriva submarinelor, apărare aeriană și antirachetă, precum și lupte maritime”. În ultimii ani, China și Rusia au desfășurat cu regularitate exerciții comune, „Joint Sea” începând în 2012, iar în 2024, acestea s-au desfășurat de-a lungul coastei sudice a Chinei.
Plecând de la aceste exerciții, cele două țări efectuează și patrule navale în „apele Pacificului”.
În acest context, dezvăluirile grupul hacktivist Black Moon, cu privire la o înțelegere încheiată între Rosoboronexport din Rusia și CETC International din China, pentru achiziționarea unui „sistem de automatizare pentru comanda aterizării aeriene” - un centru pentru coordonarea atacurilor aeriene masive pe apă, plasează Taiwan-ul și SUA în alertă maximă, similar cu situația din Ucraina, înainte de invazia militară rusă din februarie 2022.
De cealaltă parte a unui viitoare potențiale linii de demarcație la nivel mondial, Washington-ul și Bruxelles-ul intenționează să-și unească forțele împotriva producției excesive de oțel subvenționat a Chinei.
Ca parte a unui viitor acord, von der Leyen și Trump au convenit să formeze o alianță privind metalele industriale - oțel, aluminiu, cupru și derivatele acestora - pentru a atenua impactul supra-producției subvenționate a Chinei asupra piețelor globale.
La un summit al liderilor G7 din iunie, von der Leyen a acuzat China că-și folosește poziția de lider în producerea și rafinarea materiilor prime critice ca „armă” împotriva restricțiilor impuse de SUA și UE la export și pentru a sprijini războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Prof univ dr Cristian Barna este Training Manager la Intelligene4ALL, profesor invitat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea București și fost prorector și coordonator de doctorat al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul din București. Cristian Barna este doctor în sociologie, iar domeniile sale de expertiză sunt sociologia aplicată, studii de informații și securitate, geopolitică, organizații de securitate, criminalitate organizată și studii de terorism.
