Opinii: Patrioții relansării: campionii regionali și globali, publici și privați

Într-o lume fragmentată, cu lanțuri de aprovizionare redesenate, competiție între blocuri geopolitice și criză după criză, paradigma „fiecare pentru sine” este înlocuită de principiul „fiecare pentru competitivitatea sa”. România nu este imună; dimpotrivă, simte presiunea și oportunitatea în același timp. În acest context, ideea de patrioți ai relansării - lansată anterior la Profit.ro - capătă sens: nu vorbim despre retorică, ci despre cei care duc țara înainte prin competență, ambiție și performanță – acasă și afară.

CITEȘTE ȘI Opinii: Și noi ce primim în schimbul austerității?

Patriotismul economic veritabil nu se exprimă doar prin loialitate față de piața internă, ci prin ambiția de a face România relevantă; nu prin protecționism steril, ci prin competitivitate inteligentă; nu prin lamentări, ci prin scalare; nu prin dependență, ci prin diversificare; nu prin „ne descurcăm”, ci prin „ne dezvoltăm”.

Patrioții relansării sunt, în sens profund, creatori de viitor: antreprenori care nu se tem să iasă în lume; manageri de companii de stat care pun performanța înaintea confortului; familiile de business care își transformă brandurile în jucători regionali; tehnicienii și inovatorii care conectează România la industriile emergente; toți cei care aleg acțiunea în locul nostalgiei.

România are deja asemenea campioni; trebuie doar să recunoaștem acest fapt și să învățăm să le amplificăm vocea. Dedeman, prin frații Pavăl, este exemplu de disciplină financiară și expansiune inteligentă; Autonom, al fraților Ștefan, a devenit un laborator de guvernanță și leadership modern și un model de scalare prin cultură si implicare in comunitate; Transavia, prin Ioan și Theodora Popa, demonstrează cum România poate ține pasul cu performerii europeni în agrifood; Fan Courier, prin antreprenorii fondatori, este infrastructura logistică a unei economii în expansiune; CIS Group, al familiei Călugăr, arată că infrastructura critică și energia pot fi abordate cu ambiție și rigoare; Alexandrion, sub familia Salameh, transformă un business născut în România într-un brand global.

Dar patrioții relansării nu vin doar din privat; companii de stat precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica si altele au un potențial geopolitic și economic uriaș și pot deveni campioni regionali dacă au (sau continua sa aiba): conducere profesionistă; strategie pe 10–20 ani; curajul de a ieși internațional; acces la capital; autonomie în execuție. Energia României poate deveni o carte de vizită globală dacă este condusă cu viziune; infrastructura sa portuară poate deveni pivot al comerțului Mării Negre dacă este tratată ca proiect strategic; companiile sale industriale pot reveni în forță dacă Bucureștiul înțelege lecția simplă: campionii economici nu se cresc prin discursuri, ci prin libertate de acțiune.

CITEȘTE ȘI Opinii: Bucureștiul nu a fost, nu este și nu va fi vreodată doar un oraș al nostru, al bucureștenilor - în calitate de capitală este și oglinda țării în fața investitorilor și partenerilor României

Patriotismul economic real presupune și vizibilitate: campionii României trebuie să vorbească mai des despre succes; să explice cum au ajuns aici; să arate de ce performanța internă și expansiunea externă nu sunt opuse, ci complementare; să inspire și să încurajeze un nou val de ambiție națională; să fie „vocile creșterii”, nu doar operatori discreți. Succesul trebuie spus, nu ascuns; România are nevoie de energie economică colectivă, nu doar de performanțe individuale. Mai ales cand atmosfera nationala e semi-depresiva de la "performanta" politica in context de taierea deficului bugetar. 

Politicul are un rol clar: dacă nu poate ajuta, măcar să nu încurce. Statul nu trebuie să fie frână; nu trebuie să transforme campionii economici în ținte; nu trebuie să confunde controlul politic cu strategia; nu trebuie să subordoneze performanța logicii electorale; dacă nu poate oferi măsuri economice inspirate, măcar să ofere liniște, predictibilitate, reguli stabile, proceduri clare, depolitizare și respect pentru performanță. În epoca patrioților relansării, guvernarea eficientă înseamnă: mai puțină intervenție, mai multă inteligență; mai puține bariere, mai multă libertate; mai puțin paternalism, mai multă autonomie. 

Modelele internaționale arată că statele care au câștigat în perioade de criză au creat consecvent campioni: Statele Unite au finanțat, protejat și crescut industrii strategice – de la aviație la tech; Asia de Est a construit conglomerate regionale cu suport guvernamental și disciplină managerială – Japonia, Coreea, Singapore sunt manuale de ambiție națională; Polonia a investit în industrie și infrastructură și a dublat capacitatea companiilor autohtone; Cehia și Slovacia au mizat pe competitivitate industrială; Ungaria a urmărit un model clar de rețele, influență și poziționare regională.

 

Aceste modele au în comun câteva principii: campionii naționali sunt tratați ca active strategice, nu ca surse de suspiciune; statul creează contextul, nu sufocă execuția; antreprenorii sunt parte din brandul țării; expansiunea externă este considerată patriotism economic, nu trădare a interesului local; investițiile în tehnologie, energie, logistică și competențe sunt prioritare; succesul este sărbătorit, nu suspectat.

România poate construi propriul model „prin noi înșine”, versiunea 2.0: nu protecționism rigid, ci competitivitate deschisă; nu izolare, ci globalizare selectivă; nu nostalgie, ci modernizare; nu etatism, ci parteneriat inteligent; nu uniformitate, ci diversitate de campioni – familii, companii listate, companii de stat profesioniste, firme tech, clustere industriale, businessuri creative. Acest nou „prin noi înșine” trebuie să fie despre: autonomie strategică în energie; diversificare în agricultură și procesare; logistică modernă în Portul Constanța; tech și AI ca limbaj comun; parteneriate cu SUA, Japonia, Singapore, Brazilia, Arabia Saudita și campioni europeni pentru scalare; investiții în oameni; leadership educat; cultură economică bazată pe merit; branding național economic construit pe performanțele reale ale companiilor românești, nu pe declarații politice.

CITEȘTE ȘI Opinii: Din ruinele tăcerii spre efervescenta industrie a viitorului Patrioții relansării nu sunt cei care țipă mai tare la televizor, ci cei care creează locuri de muncă; cei care inovează; cei care exportă; cei care construiesc fabrici în România și filiale în străinătate; cei care ridică standarde; cei care mobilizează ecosisteme; cei care transformă ambiția lor în ambiția unei țări; cei care pot spune „România crește pentru că noi creștem”. Suntem într-un moment în care România nu-și mai permite nici fatalism, nici modestie falsă. Avem capital; avem talent; avem geografie; avem alianțe strategice; avem oportunități în energie, tehnologie, agrifood, logistică și producție; avem campioni, dar avem nevoie de mai mulți; avem nevoie de o economie care se uită la lume cu pretenții, nu cu teamă.

Într-o epocă a crizelor, adevărații patrioți sunt cei care relansează; cei care înțeleg că succesul economic este cel mai solid act de patriotism; cei care aleg să construiască aici, dar concurează oriunde; cei care transformă România într-un jucător, nu într-o piață; cei care dau tonul unei mentalități noi: creștem prin noi înșine, dar fără să ne izolăm; devenim relevanți pentru noi și utili pentru lume.
Patrioții relansării există deja; România are datoria să-i recunoască, să-i protejeze, să-i lase să crească și să-i pună în centrul unui nou model economic. În joc nu este doar performanța companiilor lor, ci profilul economic al unei țări întregi. România nu poate deveni puternică fără campioni; iar campionii nu pot deveni globali fără România.