Toamna aceasta este un moment interesant pentru noi și, ținând cont de alegerile prezidențiale, e greu de spus că mizele electorale puteau fi mai mari în acest an. Ne uităm cu toții la candidați, vedem dacă au de spus ceva care să ne atragă atenție, devenim experți în sondaje, însă, în sinea noastră, știm că esența este în altă parte. Miza cu adevărat câștigătoare a lui 2024 este în fapt direcția în care va merge România în următorii ani, propunând ceva nou: un echilibru între coerență, stabilitate și ambiție.
În România de astăzi, un lucru este ușor de remarcat: acumulăm o frustrare semnificativă față de capitalul străin, care domină o mare parte din (povestea despre) economia noastră. În același timp, nu reușim să creștem suficient de mult și de rapid gradul de ambiție necesar pentru a stimula dezvoltarea capitalului autohton. Discutam dar nu ne organizam. Avem povești de succes, avem antreprenori locali care au construit cu multă muncă, onestitate și creativitate, dar, de multe ori, povestea lor se încheie la granițele României sau cel mult vorbind despre exporturi.
În momentul de față, în societatea românească, suntem într-un deceniu în care ajungem la limitele unui model economic bazat pe taxe mici, salarii mici și fonduri europene. Marea provocarea devine tranziția către ceea ce se va întâmpla după 2028-2029.
Cu schimbarea recentă de leadership de la mijlocul lunii mai, tot mai mulți se uită cu atenție la ce se întâmplă în Singapore. Pe scurt, în mai puțin de șase decenii de independență, Singapore a reușit să se transforme dintr-o societate subdezvoltată într-un hub global al afacerilor, tehnologiei și inovației printr-o combinație (mai ușor sau mai greu de replicat, rămâne de discutat) de factori cheie. Într-un moment în care discutăm tot mai mult despre care trebuie să ne fie pașii în anii următori, adoptarea unor elemente din acest model ar putea fi luată în considerare pentru dezvoltarea economică și socială a României.
Tot vorbim de partenerii strategici, în zona de securitate și economie dar ce învățăm de la ei? Let’s walk the talk, cum ar spune principalul partener. Vedem în ultima perioadă un narativ care prinde tot mai multă tracțiune, cel despre declinul Vestului și în special al SUA și Germaniei, ca principali exponenți.