Se profesionalizează, își creează family offices, investesc regional și, treptat, își formează rețele internaționale. Dar pentru a accelera următoarea fază – transformarea familiilor românești în jucători cu relevanță globală – merită să aruncăm o privire lucidă către un spațiu de unde avem multe de învățat: America Latină.
Puține regiuni au o tradiție atât de puternică în business-ul de familie precum America Latină. De la São Paulo la Monterrey și de la Santiago la Buenos Aires, familiile antreprenoriale nu sunt excepția, ci coloana vertebrală a economiilor locale. Faptul că în țări precum Brazilia sau Mexic peste 80–90% din companiile mari sunt de familie nu este o întâmplare, ci un model cultural consolidat. LatAm a transformat familia în instituție economică, iar această lecție este extrem de utilă pentru România.
Prima lecție este că ambiția globală nu este opțională, ci trebuie să fie un reflex natural. Familiile din Brazilia, Mexic sau Chile au înțeles de generații că piața internă este doar începutul. Brazilianul nu se teme de Arabia Saudită, mexicanul nu ezită să investească în SUA, chilianul nu are complexe în fața Europei. De aceea, conglomerate familiale latino-americane domină sectoare în care țările lor sunt lideri mondiali: agro-alimentar, minerit, retail, logistică, energie. Pentru România, mesajul este clar: cine vrea să rămână relevant trebuie să devină global. Nu mai putem trata internaționalizarea ca pe un lux sau un hobby pentru a doua generație; internaționalizarea este cheia durabilității pe termen lung.
A doua lecție ține de combinația dintre management profesionist și tradiție de familie. Cele mai puternice familii latino-americane combină două lumi: controlul strategic rămâne în familie, însă execuția este profesionalizată la nivel corporatist. Marile familii din Brazilia fac asta de zeci de ani: consilii de administrație solide, audit independent, KPI-uri clare, guvernanță modernă, training la nivel internațional. Această formulă le permite să crească rapid fără să-și piardă identitatea. România abia intră în această etapă. Tot mai multe familii creează structuri de guvernanță, dar ritmul trebuie accelerat. Este diferența dintre „o afacere serioasă” și „o instituție economică multigenerațională”.
A treia lecție este reziliența prin diversificare și geografie. America Latină este obișnuită cu volatilitatea: crize politice, inflație, schimbări bruște de politici publice. În fața acestor provocări, familiile de business au dezvoltat un reflex puternic: diversificare plus expansiune internațională. De aceea, grupurile familiale din Mexic sau Columbia operează simultan în retail, imobiliare, energie, sănătate, educație și tehnologie. Aceeași familie poate avea afaceri în Argentina, SUA, Panama, Spania și Emiratele Arabe. Pentru familiile din România, diversificarea rămâne prea des un plan secundar, iar internaționalizarea este încă timidă, deși avem avantaje clare: acces la piața Uniunii Europene, poziție strategică în Europa Centrală și de Est, vecinătate cu Balcanii, Marea Neagră și Orientul Mijlociu.
A patra lecție privește conectarea la diasporă și la hub-urile globale. Familiile latino-americane înțeleg instinctiv valoarea rețelelor globale și le folosesc intens. Brazilianul se simte acasă în Dubai sau Miami, mexicanul în Los Angeles, chilianul în Madrid sau Londra. America Latină știe să convertească diaspora, cultura și limba în soft power economic. România poate face același lucru: diaspora noastră este un avantaj uriaș încă prea puțin folosit, iar conexiunile românești din Londra, Bruxelles, Dubai, Paris sau Madrid pot deveni punți pentru business-ul de familie, nu doar pentru povești de succes individuale.
A cincea lecție este legată de family office: în LatAm, acesta nu este un „lux occidental”, ci infrastructura viitorului. Brazilia, Mexic, Chile și Argentina au deja generații de family offices mature. Funcția lor nu este doar să administreze averea, ci să creeze strategie, continuitate, succesiune, investiții globale, due diligence și networking internațional. România tocmai intră în această etapă. Este un pas esențial: în absența unui family office bine structurat, expansiunea globală devine dificilă și riscantă, iar familia rămâne vulnerabilă la șocuri, conflicte interne și decizii ad-hoc.
Și totuși, în raport cu America Latină, România nu este rămasă „în urmă”, ci doar într-un alt moment al istoriei, având câteva atuuri clare. Primul avantaj major este apartenența la Uniunea Europeană: suntem în inima unei piețe de 450 de milioane de consumatori, cu liberă circulație a capitalului, serviciilor și forței de muncă. Brazilia, Mexic sau Argentina nu au nimic comparabil. Al doilea avantaj este poziționarea în Europa Centrală și de Est, regiunea cu cea mai rapidă creștere economică din UE. Familiile românești pot deveni hub regional în energie, agrifood procesat, IT, retail, producție industrială și logistică.
În al treilea rând, diaspora noastră globală este un avantaj strategic imens. Așa cum LatAm a construit punți economice prin diaspora, și noi putem. Românii sunt foarte prezenți în Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, SUA, Canada sau Israel – rețele care pot deschide piețe, parteneriate și investiții pentru familiile de business, nu doar pentru antreprenori izolați. Al patrulea avantaj este competența noastră tehnologică: IT-ul românesc este mai puternic și mai axat pe export decât cel brazilian sau mexican în zona de servicii avansate, iar în tehnologie România poate deveni exportator net de know-how în relația cu LatAm.
În fine, un context geopolitic aparte ne oferă o șansă unică: Acordul UE–Mercosur, dacă va fi operaționalizat, poate transforma România în hub-ul latin al Europei Centrale și de Est, un nod natural între familiile latino-americane și piața europeană. În acest scenariu, România devine un RO CEE Latin Hub autentic: punct de întâlnire între capitalul de familie din LatAm și oportunitățile de investiții din regiune, folosindu-și simultan apartenența la UE, competența tehnologică și rețelele de diasporă.
Mesajul meu final este simplu: familiile românești sunt într-o fază de transformare rapidă – guvernanță mai bună, investiții mai inteligente, internaționalizare în creștere, ambiție mai clară. Ceea ce lipsește încă sunt viteza și conectarea globală. Lecția latino-americană este foarte clară: succesul nu vine așteptând, ci din mobilitate, rețea, încredere și curaj internațional. România are, pentru prima dată după perioada interbelică, familii de business capabile să devină actori globali. Trebuie doar să se conecteze inteligent la alte familii cu același ADN – iar America Latină este un partener natural, cultural, economic și geopolitic.
Dacă vom înțelege momentul, dacă vom investi în rețelele potrivite și dacă vom acționa în logica globală a marilor familii latino-americane, atunci România poate deveni, în contextul UE–Mercosur, hub-ul latin al Europei Centrale și de Est. Iar atunci chiar vom putea spune că mergem înainte cu un plan clar.
Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic
