Într-un climat dominat de blocaj politic național, cu o coaliție preocupată aproape exclusiv de deficit și de bifarea reformelor din PNRR, fără un plan de creștere clar, responsabilitatea revenirii economice cade inevitabil pe umerii celor mai dinamici actori ai statului român: primarii și președinții de consilii județene.
Aceștia devin, în mod neoficial, politico economic, Patrioții Relansării.
1. De ce mizele locale sunt mai importante ca oricând
Concedierile lovesc în special comunitățile vulnerabile, mono-industriale, nediversificate, multe dintre ele încadrate deja ca județe de tranziție justă – adică exact acele zone care au nevoie cel mai mult de investiții, reconversie și viziune. Și totuși, în timp ce centrul e blocat politic, la nivel local există: mai multă autonomie decât credem; mai mult talent decât folosim; și mai multe oportunități decât se văd de la București.
Dacă la centru avem o foaie de parcurs „de împrumut” de la Bruxelles, liderii locali pot crea propria lor agendă de creștere – una adaptată, creativă și eficientă. Iar exemplele din SUA, Europa și restul lumii arată clar că orașele și regiunile pot deveni locomotive economice independente, indiferent de contextul politic național.
2. Lecția globală: atunci când țara nu are un plan, îl fac orașele
SUA – federalismul acțiunii locale
În America, primarii și guvernatorii compensează adesea disfuncționalitățile Washingtonului.
Orașe ca Austin, Pittsburgh, Denver, Raleigh, Phoenix au devenit centre de creștere globală nu pentru că administrația federală a făcut minuni, ci pentru că liderii locali au investit în brand, talent și ecosisteme industriale.
Europa – succesul local într-un continent centralizat
Chiar și în state cu administrație puternic centralizată, precum Franța, Polonia sau Portugalia, primăriile și regiunile au condus renașterea economică: Lille: reconversie de la industrie grea la tech & universități; Wrocław, Lodz: magnet pentru BPO, IT și producție prin branding și infrastructură; Porto: dezvoltare prin diaspora și start-up-uri, în paralel cu turismul de calitate.
Mesajul e simplu: liderii locali pot fi mai importanți decât miniștrii atunci când economia are nevoie de creativitate, reacție rapidă și parteneriat cu mediul privat.
3. Ce pot face liderii locali din România? Modelul celor „3 I” pentru relansare
Inspirându-ne din bune practici globale, există trei direcții majore prin care primarii și președinții CJ pot deveni motoare de creștere, chiar și cu Bucureștiul blocat politic. Vedem dacă blocat și administrativ și ca ambiție după ce alegem noul Primar, care poate fi primul patriot economic local al țării la ce PiB are regiunea București Ilfov. Desigur, dacă viitorul primar își depășește condiția și începe să fie și player economic nu doar administrativ.
A. IMAGINE – Brand de oraș și județ în era competiției globale
Într-o lume în care orașele concurează între ele pentru investiții, imaginea contează la fel de mult ca logistica. Liderii locali pot face mai multe. Pot dezvolta identități clare de oraș: tehnologie, energie verde, agrifood premium, turism cultural, manufactură avansată. Pot construi narative coerente pentru investitori: „suntem un oraș de industrii curate”, „suntem hub-ul de logistică al regiunii”, „suntem poarta spre Balcani”, “suntem județul premium pentru reconstrucția Ucrainei” etc. Pot folosi diaspora ca ambasador economic: fiecare profesionist român în străinătate poate deveni un „agent informal” al atragerii de investiții. Un oraș fără brand este un oraș care concurează doar prin subvenții – și pierde.
B. INVESTIȚII – Parcuri industriale moderne, infrastructură locală și ecosisteme reale
În multe regiuni ale lumii, parcurile industriale nu sunt doar terenuri cu hale, ci ecosisteme integrate de business. Modelul american și cel asiatic arată că succesul vine din: parcuri industriale tematice: automotive, defence, IT, medical, logistică; parteneriate cu universități pentru centre de competență și R&D; birouri locale pentru atragerea investițiilor, capabile să vorbească pe limba Fortune 500; stimulatori fiscali locali (acolo unde legislația permite) și facilități non-fiscale (rapiditate, autorizări, suport operațional).
Liderii locali pot crea portofolii active de investitori, pot bate la ușă în Polonia, Germania, Italia, SUA, Japonia etc, pot organiza „săptămâni economice” în marile capitale și pot semna înfrățiri economice reale, nu ceremoniale.
C. INFORMAȚIE – Competitivitate prin educație, reconversie și anticipare
Cea mai mare slăbiciune a României este lipsa de anticipare. Liderii locali pot schimba acest lucru prin: Observatoare județene de piață a muncii, pentru anticiparea concedierilor și reorientarea profesională; Centre de calificare rapidă, în parteneriat cu companii private și camere de comerț; Hub-uri pentru antreprenori local, cu acces la finanțare europeană și mentorat. Informarea constantă a IMM-urilor despre programe și oportunități de export, digitalizare și energie verde.
Competiția globală e câștigată de cei care știu, nu doar de cei care speră.
4. De ce primarii și președinții CJ pot reuși exact acum
În timp ce Bucureștiul politic jonglează cu austeritatea și deficitul, liderii locali au libertatea – și responsabilitatea – să fie creativi, eficienți și proactivi. Au: legitimitate democratică directă; aliate naturale (mediul privat, diaspora, universități); acces la fonduri europene; și cel mai important: presiune din partea cetățenilor pentru soluții reale. Sunt și primii care trec prin alegeri în 2028 deci ar fi bine să fie grozavi ca să nu fie înlocuiți de grozăvia națională care se anunță deja în sondaje. România se poate relansa „de jos în sus”, exact cum s-a întâmplat în SUA, în Europa de Vest sau în Asia.
Liderii locali pot transforma criza națională într-o fereastră de oportunitate locală.
5. Concluzie: Patrioții relansării sunt cei care nu așteaptă aprobări de la centru
România are astăzi un centru politic fără plan de creștere, dar are orașe și județe cu energie, talent și voință. Primarii și președinții CJ pot deveni arhitecții unei noi economii locale, dacă își asumă cele trei roluri esențiale: Imagine – branding și poziționare inteligentă; Investiții – ecosisteme industriale moderne; Informație – anticipare, educație, reconversie.
Acești „3 I” ai dezvoltării pot genera motoare de creștere locale care să compenseze disfuncționalitatea centrală și să ofere României un viitor economic construit pe forța comunităților, nu pe blocajul guvernamental.
Adevărații patrioți ai relansării nu sunt cei care se plâng că nu au plan de la București. Sunt cei care construiesc planuri – și creștere – exact acolo unde trăiesc oamenii. Sa nu uităm ca orice politică e locală, inclusiv ca rezultate, deci, gospodari locali, hai să relansăm Romania!
Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic
