Românii pot jubila: corupția a ajuns, în sfârșit, la companiile străine

scris 13 aug 2019

Unul dintre miturile care au circulat în ultimii ani a fost cel care spune că firmele străine care activează în România nu pot fi acuzate de corupție, nu sunt controlate de instituțiile publice specializate, ba chiar, sunt favorizate.

Vă aduceți aminte de sintagma lansată la nivel politic: corupția există și la companiile multinaționale, iar aceste firme au fost avantajate, în sensul că au fost evitate de fisc sau de alte instituții cu drept de control?

Era un mod de a spune că fenomenul corupției nu există doar în mediul privat românesc sau în cel de stat, ci și în zona capitalului multinațional. Realist vorbind, companiile străine, majoritatea dintre ele fiind în categoria mari contribuabili, au avut de-a lungul timpului controale ale fiscului. Cu siguranță, o parte dintre aceste controale s-au finalizat cu găsirea unor nereguli sau cu amenzi. Dar acest lucru este normal, într-o economie volatilă și într-o legislație interpretabilă. În schimb, au fost foarte rare cazurile spectaculoase de nereguli financiare sau de corupție, în rândul companiilor străine.

Va trimite industria auto economia globală în recesiune? CITEȘTE ȘI Va trimite industria auto economia globală în recesiune?

Cu excepția cazului unei firme rusești din industria petrolieră, care a făcut vâlvă în urmă cu câțiva ani, și care nu știm nici acum dacă și cum s-a finalizat, nu s-a întâmplat nimic notabil.

Chiar și „dosarul Microsoft”, cum a fost numit, a plecat de la sesizarea autorităților specializate americane și a vizat, nu compania americană, ci parteneri ai Microsoft, firme cu capital românesc, demnitari români și un fel de intermediari între mediul de afaceri și o serie de politicieni.

Nu se poate spune că firmele străine lucrează impecabil, din punct de vedere legal, dar nici nu se poate insinua, fără dovezi, că fenomenul corupției este practicat pe scară largă de către aceste companii.

În urmă cu doi ani, de exemplu, a fost transpusă în legislația românească o directivă europeană privind normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale. Tema repatrierii profitului obținut de companiile străine în România a fost folosită intens la nivel politic. În sensul că au fost aduse acuzații că firmele străine repatriază agresiv profitul. Fără nicio dovadă, fără nici o analiză, fără nicio sumă. De asemenea, în acest moment, nu există nicio analiză de impact a aplicării ordonanței care luptă cu repatrierea agresivă a profitului. Deci, nimic concret, doar vorbe.

În acest context, recenta incriminare a fostului șef al companiei Oracle România este o primă „ofrandă” adusă corupției din rândul capitalului străin. Avem un caz, în derulare, care trebuie tratat cu toată precauția juridică, dar care există. Este un dosar care, interesant, nu pune problema unei zone de corupție între mediul privat și cel de stat, ci așa cum arată acum declarațiile oficiale, există o conexiune a corupției în interiorul sectorului privat fără să se ajungă în zona politică sau în cea a administrației.

A mai existat cazul Siveco, dar sunt deosebiri și asemănări. Deosebirea importantă este legată de mediiile care au interacționat (stat-privat și privat-privat), iar asemănarea fundamentală este că ambele companii sunt din domeniul tehnologiei informației.

Și tu, Dragoș? CITEȘTE ȘI Și tu, Dragoș?

Este această industrie o zonă cu risc de corupție mare? Este posibil, pentru că multe dintre companiile de IT au ca finalitate servicii către instituții ale statului, fie că este vorba despre achiziția de licențe (în cazul Microsoft), livrarea de echipamente IT sau contracte privind mentenanța.

Cazul Oracle România este șocant, în felul său. Pe de o parte, pentru că scoate la iveală o zonă insalubră a economiei private. Pe de altă parte, pentru anvergura inculpatului. Sorin Mîndruțescu, fostul șef al Oracle România a fost, de-a lungul timpului, membru în multe alte consilii de conducere ale unor companii, fonduri sau organizații neguvernamentale. Mîndruțescu era unul din vectorii de imagine publici importanți ai mediului de afaceri. Era un om care pleda pentru economie liberă, corectitudine în business și șanse egale pentru toate companiile private sau de stat.

Dacă ar fi să comparăm cu sectorul public, s-ar putea spune că inculparea lui Mîndruțescu este echivalentă cu cea a unui demnitar guvernamental de rang înalt.

Este bine să așteptăm rezultatele procesului judiciar. Așa cum se pledează pentru ca politicienii să nu fie judecați de opinia publică înainte de a avea un vedict al justiției, la fel trebuie să se întâmple și în cazul fostului șef al Oracle România.

Simona Halep, „modelul de business” CITEȘTE ȘI Simona Halep, „modelul de business”

Chiar dacă opinia publică l-a judecat deja, va trebui să așteptăm și o decizie a instanței. Spre deosebire de politicieni, șefii marilor companii, străine sau românești, nu au imunitate. Ei nu pot fi salvați de un vot în Parlament. Ei sunt aproape obligați să apere onoarea companiei și a lor, dacă mai pot să facă aceste gesturi. Cazul Oracle România trebuie tratar drept ceea ce este sau, mai exact, ceea ce se va dovedi că a fost. Corupția este nocivă, indiferent de unde vine, de la stat sau de la privat. Dar acest lucru trebuie dovedit în instanță, nu doar clamat în discursuri politice.        

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
opinie
coruptie