Sfârșitul “petrecerii”

scris 5 aug 2019

Anticipam într-un articol anterior că rezultatele execuției bugetului general consolidat la 6 luni 2019 vor arăta rău, determinând Guvernul să accepte că “petrecerea” pe bani publici nu poate ține la infinit și trebuie să facă o rectificare negativă dură. Din păcate, am avut dreptate.

Deficitul bugetar la 6 luni a ajuns la 19,96 miliarde lei (1,94% din PIB), după ce la 4 luni era 1,4 miliarde lei (1,11% din PIB), iar la 5 luni atinsese pragul de 14,7 miliarde lei (1,4% din PIB), creșterea deficitului accentuându-se în iunie. Nu sunt încă date disponibile, dar putem estima că și deficitele gemene au atins la 6 luni 2019 alte recorduri negative. Cum nimic nu s-a schimbat în iulie, iar rectificarea bugetară nu va produce efecte în august, este o mare probabilitate ca limita de 3% deficit bugetar să fie atinsă după  primele 8 luni din acest an. Prim-ministrul pare a nu înțelege gravitatea situației fiscal-bugetare, fiind deja focusat în principal pe pregătirea campaniei prezidențiale. În aceste conditiii, ministrul de finanțe pare a avea “mâna liberă” în toate deciziile cu impact în economie. În plus, orice măsură de reducere a cheltuielilor va întâmpina rezistență, în structurile celor 2 partide aflate la guvernare.

Rectificarea bugetară în curs de aprobare nu este bazată pe strategie de creștere pe termen mediu, find numai o sumă de măsuri punctuale și atât. Cel mai bun argument este reducerea bugetului Ministerului Transporturilor cu aproape 3 miliarde lei (aproximativ 20% din bugetul ministerului). În loc să se caute căile necesare pentru accelerarea începerii și finalizării proiectelor de infrastructură, se realocă banii pentrru salarii și pensii, afectând semnificativ beneficiile ce puteau fi obținute în anii următori. Dealtfel, investițiile statului sunt mult întârziate, cu 12,3 miliarde lei la 6 luni, reprezentând numai 24,8 % din suma bugetată pe 2019.

Cifrele și datele celor „două Românii” CITEȘTE ȘI Cifrele și datele celor „două Românii”

Majorarea pensiilor va necesita aproximativ 8 miliarde de lei în 2019 și alte peste 24 miliarde lei în 2020, luând în calcul și creșterea aprobată pentru anul viitor, prin Legea pensiilor. Facilitățile acordate pentru constructori și producătorii de materiale de construcții, indemnizațiile speciale pentru aleșii locali aprobate prin codul administrativ, influențează și ele deficitul bugetar. Ministerul Finanțelor continuă să se împrumute masiv, astfel încât în 2019 vom plăti peste 15 miliarde de lei, numai pentru dobânzi și comisioane, aferente serviciului datoriei statului. Continuăm să ne împrumutăm doar pentru a plăti salarii și pensii, la dobânzi mari comparativ cu cele oferite altor țări din regiune, fără să ne gândim niciun moment cum putem echilibra bugetul. Creșterea economică pe datorie, după modelul Turciei, ne va costa scump în anii următori.

În mediul extern, analiza relevă riscuri sporite. Scăderea producției industriale și a creșterii economice în Uniunea Europeană, posibilitatea unui Brexit fără acord, tensiunile economice între SUA și China, potențiale scăderi generalizate pe burse din septembrie, iar lista poate continua. Mediul politic intern este și el un factor de risc. Un eșec al PSD în alegerile prezidențiale poate declanșa o criză politică exact în perioada când Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului bugetul general consolidat pe 2020. Luând în calcul toate aceste argumente, plus dovedita lipsa de eficiență în gestionarea echilibrului fiscal-bugetar de către actualul Guvern, putem estima că riscurile unei “hard landing” a economiei românești , până la sfârșitul anului 2019, au crescut simțitor.

Marius-Dumitru Marin este ex-CEO Macon Group și actual CEO al MDM Top Consultancy

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
economia
guvern