Este un consens neobișnuit la care au ajuns partidele politice din Germania, relatează Politico.
Însă, deși politicienii de pe întreg spectrul politic sunt de acord că legea trebuie modificată - ei nu reușesc să se pună de acord asupra modului sau momentului în care ar trebui să o schimbe, potrivit unui sondaj realizat de POLITICO în rândul parlamentarilor responsabili de această chestiune din fiecare dintre partidele reprezentate în Bundestag, scrie News.ro.
"Luăm în serios critica conform căreia, în practică, legea ar fi putut crea impresia unui privilegiu juridic special pentru politicieni", a declarat Susanne Hierl, o parlamentară din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta, din care face parte și Merz. "Un astfel de tratament preferențial nu a fost niciodată intenția legiuitorului."
Moritz Oppelt, ministrul justiției din cadrul CDU al landului Baden-Württemberg, situat în sud-vestul Germaniei, a susținut același punct de vedere, argumentând că legea ar trebui să servească doar scopului său inițial de a proteja politicienii locali, care sunt adesea ținta unor atacuri deosebit de virulente.
"Politicienii de vârf pot și trebuie să fie capabili să reziste la critici dure", a spus el. "Este fundamental pentru democrația noastră și face parte din înțelegerea noastră asupra democrației în Germania faptul că oamenii sunt liberi să discute deciziile politice la nivel federal și regional și să le critice foarte aspru. Asta nu înseamnă că insultele din sfera politică ar trebui să devină ceva normal. Există, desigur, limite."
Variații ale acestui punct de vedere găsesc consens în cadrul spectrului politic fragmentat al Germaniei. Partidul de extremă stânga "Partidul de Stânga" și partidul de extremă dreapta "Alternativa pentru Germania" (AfD) doresc abolirea completă a legii, în timp ce CDU, Verzii și Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga susțin cu toții revizuirea acesteia.
"Politicieni precum Friedrich Merz îi insultă zilnic pe oamenii obișnuiți din această țară, numindu-i leneși sau simulatori", a declarat Luke Hoss, un deputat al Partidului Stângii, referindu-se la remarca cancelarului potrivit căreia germanii ar trebui să muncească mai mult pentru a stimula creșterea economică. "Dispoziția creează o infracțiune penală specială care se aplică doar politicienilor și ar trebui abrogată."
Tobias Peterka, un deputat al AfD, a afirmat că criticile dure fac parte din meseria de politician. "Oricine intră voluntar în politică și exercită autoritate publică trebuie - așa cum a subliniat în repetate rânduri Curtea Constituțională Federală a Germaniei - să tolereze critici mai dure decât cetățenii obișnuiți, nu mai puține", a susținut el.
Deși o versiune a legii care acordă protecție specială politicienilor, articolul 188 din Codul penal, există încă din 1951, guvernul fostului cancelar Angela Merkel a întărit în 2021 această legislație, ca parte a eforturilor mai ample de combatere a extremismului de dreapta și a discursului instigator la ură.
Reforma a venit în urma asasinării, în 2019, a deputatului CDU Walter Lübcke de către un extremist de extremă dreaptă și pe fondul atacurilor verbale și fizice asupra politicienilor locali în contextul pandemiei de COVID-19. Lübcke fusese un susținător declarat al politicii Germaniei privind refugiații sub guvernarea Merkel.
Legea se aplică insultelor adresate public sau prin postări pe rețelele sociale, atunci când acestea sunt legate de rolul public al politicianului și sunt considerate a-i împiedica în mod semnificativ activitatea. Infractorii riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă pentru insultarea politicienilor; calomnia și "bârfele răuvoitoare" sunt pedepsite mai sever.
Însă opinia publică s-a întors împotriva legii în urma mai multor anchete și urmăriri penale recente împotriva unor oameni obișnuiți pentru insultarea politicienilor. Un bărbat a fost amendat pentru că l-a numit pe Merz "Lügenfritz" ("Fritz mincinosul"), iar altul pentru că l-a numit "Fotzenfritz" ("Fritz vânătorul de păsărici"), o poreclă defăimătoare inventată de o revistă satirică. "Fritz" este o poreclă obișnuită pentru Friedrich.
Andy Hüttner, un pensionar de 66 de ani din sud-vestul Germaniei, a fost anchetat pentru că a scris "Pinocchio vine" la o postare de pe Facebook a poliției locale referitoare la măsurile de securitate pentru o vizită planificată a lui Merz.
"Am considerat că a-l numi pe domnul Merz «Pinocchio» era absolut potrivit, deoarece a promis atât de multe și a îndeplinit atât de puține", a declarat Hüttner pentru POLITICO. "Nu mi-a trecut niciodată prin minte că s-ar putea întâmpla ceva din cauza acelui comentariu."
După ce știrea despre anchetă a stârnit un val de reacții în mass-media - și condamnarea din partea subsecretarului de stat american pentru diplomație publică, Sarah Rogers - cazul a fost clasat.
Conform legislației germane, insultarea oricărei persoane (Beleidigung) poate constitui o infracțiune penală, dar legea aplicabilă politicienilor prevede pedepse mai severe pentru insulte și calomnie.
Există însă un consens din ce în ce mai mare asupra faptului că legea care încearcă să ofere protecții suplimentare politicienilor a mers prea departe.
Deputata CDU, Hierl, a afirmat că politicienii locali au în continuare nevoie de protecție. "Prin urmare, vom analiza cu atenție atât formularea articolului 188, cât și modul în care acesta este aplicat", a spus ea.
Partidul de opoziție, Verzii, este de acord că legea ar trebui să se concentreze pe protejarea politicienilor locali.
"Abrogarea articolului 188 din Codul penal german ar transmite un semnal greșit", a scris Lena Gumnior, una dintre deputații partidului, într-o declarație. "Aș putea, totuși, să îmi imaginez o reformă a articolului 188, astfel încât acesta să se aplice doar funcționarilor aleși la nivel municipal."
Ministrul Justiției din partea SPD, Stefanie Hubig, a declarat în iunie că politicienii trebuie să poată suporta mai multe critici decât cetățenii obișnuiți, susținând în mare măsură poziția Verzilor și a CDU. În iunie, miniștrii justiției din landurile germane au solicitat restrângerea domeniului de aplicare al legii, astfel încât aceasta să se aplice doar funcționarilor publici de la nivel municipal.
Deocamdată, însă, nici CDU-ul lui Merz, aflat la guvernare, nici Verzii din opoziție nu pregătesc o inițiativă legislativă pentru perioada de după vacanța de vară.
Un proiect de lege al AfD privind abrogarea articolului 188 a fost respins de Bundestag, iar deși partidul a depus între timp un alt proiect de lege, partidele de centru s-au angajat să nu colaboreze cu extrema dreaptă, menținând un așa-numit "zid de protecție" în jurul partidului.
