Schimbul de replici tensionat dintre președintele Donald Trump și prim-ministrul canadian Mark Carney cu privire la transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american a oferit săptămâna trecută un exemplu viu al modului în care cererile tranșante ale președintelui de a modifica harta lumii modelează și complică politica sa externă, comentează Politico.com.
Aceste cereri ale lui Trump de schimbare a denumirii consacrate a unor locuri geografice au alarmat aliații, au dus la o luptă între Casa Albă și corpul său de presă cu privire la etichetările de pe hartă și la îngrijorarea că dușmanii vor fi încurajați în ceea ce privește revendicările teritoriale - fără a mai pune la socoteală confuzia, scrie News.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Dar compulsia cartografică a lui Trump și dorința sa de a modifica hărțile își au rădăcina cu mult înainte de prima sa președinție. Vine din cariera sa în afaceri, unde a obținut putere din dobândirea drepturilor de proprietate și de branding.
„Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a mărturisit Trump marți, în timpul întâlnirii sale din Biroul Oval cu Mark Carney, referindu-se la dorința sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. „Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiți la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică”, a spus Trump.
A DENUMI ÎNSEAMNĂ A REVENDICA
În 2022, Trump le-a spus jurnaliștilor Peter Baker și Susan Glasser: „Îmi plac hărțile. Și întotdeauna am spus: „Uitați-vă la mărimea (Groenlandei). Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite”.
Trump a declarat că dorește ca SUA să „obțină” Groenlanda, să transforme Canada în „al 51-lea stat”, să „recupereze” Canalul Panama și să „dețină” Gaza. El a supărat corpul de presă de la Casa Albă și a stârnit tensiuni cu Mexicul în urma unei dezbateri privind utilizarea termenului de „Golful Americii” pentru a descrie corpul de apă cunoscut cu secole înainte ca SUA să existe drep „Golful Mexicului”. Iar pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, Trump ia în considerare schimbarea denumirii Golfului Persic în „Golful Arabiei” cu ocazia vizitei sale în Orientul Mijlociu din această săptămână.
Potrivit lui Karl Offen, profesor de geografie la Universitatea Syracuse, aceasta este o tactică politică care durează de când există hărțile. „Hărțile și politica s-au căsătorit din prima zi”, a spus Offen. „A denumi înseamnă a revendica”, a subliniat profesorul.
Numirea și revendicarea au consecințe geopolitice reale. A devenit o problemă centrală a alegerilor din Canada, a catalizat proteste în Groenlanda și a provocat haos în rândul presei de la Casa Albă. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a amenințat că va da în judecată Google pentru că se conformează schimbării denumirii Golfului Mexicului în „Golful Americii”. Ministrul iranian de externe a promis „mânia tuturor iranienilor” dacă Trump merge mai departe cu „Golful Arabiei”.
HĂRȚILE, ESENȚIALE PENTRU MESAJELE POLITICE ALE LUI TRUMP
De ani de zile, hărțile au fost esențiale pentru mesajele politice ale lui Trump. În timpul ambelor sale mandate neconsecutive, acesta s-a bazat pe hărți electorale comitat cu comitat, care au acoperit țara în roșu, pentru a consolida legitimitatea victoriilor sale - chiar dacă aceste hărți nu reușesc să ilustreze faptul că acele comitate roșii tind să fie mai puțin populate decât cele albastre (a pierdut votul popular în 2016).
Într-un moment viral al primului mandat, Trump a prezentat în Biroul Oval o hartă care părea să fi fost modificată cu un markere.
De la câștigarea celui de-al doilea mandat, Trump a postat pe rețelele sociale mai multe hărți politice, inclusiv unele care arată „Golful Americii”, precum și SUA unite cu Canada.
Și pe măsură ce impulsurile sale expansioniste au devenit tot mai nerușinate, el le-a formulat în termeni imobiliari. Trump, de exemplu, a numit Fâșia Gaza, decimată de 18 luni de război, „proprietate la malul oceanului” și „un mare sit imobiliar” și a distribuit pe Instagram un videoclip generat de inteligența artificială despre „Trump Gaza”, care amintește de o prezentare a unui dezvoltator.
Când Trump l-a invitat marți pe Carney în Biroul Oval, comentariile sale despre „statul 51” au fost în centrul atenției premierului nou ales.„După cum știți din domeniul imobiliar, există unele locuri care nu sunt niciodată de vânzare”, a replicat Carney, transmițând un mesaj de sfidare publicului său de acasă. Trump a replicat: „Niciodată să nu spui niciodată”.
FASCINAȚIA DIMENSIUNII
Trump s-a plâns că SUA este „jefuită” de Canada din punct de vedere economic și a susținut că ambelor țări le-ar fi mai bine dacă Canada ar adera la uniune. El și vicepreședintele JD Vance au afirmat că SUA au un interes de securitate în Groenlanda, citând amenințările Rusiei și Chinei. Statele Unite au, de asemenea, interese strategice mai largi în regiunea arctică bogată în resurse, unde topirea gheții deschide noi rute comerciale.
Dar fascinația președintelui pentru Canada și Groenlanda ar putea fi explicată, în parte, și prin dimensiunea lor pe hartă. Canada este a doua cea mai mare țară din lume ca suprafață, iar Groenlanda este cea mai mare insulă din lume.
Dar latitudinile lor nordice înseamnă, de asemenea, că proiecția Mercator comună le umflă dimensiunea, a declarat Ryan Weichelt, președintele departamentului de geografie și antropologie de la Universitatea din Wisconsin, Eau Claire.
„Dacă vrei să urmărești ceva, îl faci să pară mare”, a spus Weichelt. „Aceasta a fost o tactică comună în cartografia politică pentru o lungă perioadă de timp”, a adăugat el.
Într-o declarație pentru POLITICO, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, l-a lăudat pe Trump pentru că are „o profundă apreciere pentru geografie și istorie”, adăugând că „Această administrație este despre excepționalismul american”.
„GOLFUL ARABIEI”
„Nu vom fi niciodată, niciodată, o proprietate care poate fi cumpărată de oricine, iar acesta este mesajul care cred că este cel mai important de înțeles”, a declarat luna trecută prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, anticipând răspunsul lui Carney.
Încercarea de a numi „Golful Americii” a aruncat, de asemenea, corpul de presă de la Casa Albă în haos, după ce oficialii au blocat accesul reporterilor și fotografilor Associated Press de la acoperirea unor evenimente, ca represalii pentru instrucțiunile din manualul de stil al agenției care solicită să fie utilizat în relatări numele original. În cele din urmă, un judecător a decis că agenția de presă trebuie să fie reintegrată în grupul de presă al Casei Albe.
Pe fondul discuțiilor nucleare cu Iranul, Trump a declarat miercuri reporterilor că va „lua o decizie” cu privire la încercarea de a schimba numele Golfului Persic în „Golful Arabiei” în timpul turneului din această săptămână care îl va duce în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Toate aceste țări folosesc termenul „Golful Arabiei” pentru a descrie calea navigabilă care se află la 7.000 de mile de țărmul Americii.
Nu vreau să rănesc sentimentele nimănui”, a spus președintele. „Nu știu dacă sentimentele vor fi rănite”, a adăugat el.
Iranul a ripostat rapid. Seyed Abbas Araghchi, ministrul de externe al țării, a declarat că schimbarea numelui ar fi un „pas lipsit de viziune” și „va atrqge doar mânia tuturor iranienilor”.
