O echipă de cercetare internațională a identificat tipare genetice care ar putea explica de ce unele persoane tinere și sănătoase dezvoltă forme de COVID-19 grave și potențial letale.
Autorii cercetării, publicată în revista Science Translational Medicine și rezumată marți de agenția EFE, amintesc că, deși COVID-19 a provocat un număr enorm de decese în lumea întreagă, mulți dintre determinanții moleculari ai acestei boli rămân un mister, relatează Agerpres.
De pildă, comunitatea științifică încă investighează de ce unii pacienți dezvoltă insuficiență pulmonară și ajung la ATI, în timp ce alții suferă doar o formă ușoară de boală sau chiar una asimptomatică.
Pacienții cei mai vulnerabili în fața COVID-19 sunt vârstnicii și cei cu comorbidități (diabet, cancer etc.), idee care a ghidat campaniile de vaccinare. Totuși, pot să apară și alte cazuri critice, inclusiv la adulții mai tineri fără comorbidități și care aparent nu se deosebesc între ei sub aspectul condiției medicale.
Pentru a înțelege acest fenomen, Raphael Carapito, de la Universitatea din Strasbourg (Franța), și colegii săi din cadrul unei echipe de cercetare au efectuat o analiză multiomică - detectarea simultană a variațiilor genetice și a expresiei proteinelor - combinată cu inteligența artificială pe o cohortă de 72 de pacienți francezi cu vârste sub 50 de ani, care au fost spitalizați cu COVID-19 și nu aveau comorbidități.
Au fost examinate probe de sânge de la 47 de pacienți COVID-19 în stare critică ce au necesitat ventilație mecanică la ATI, de la 25 de pacienți care nu erau în stare critică și 22 de indivizi sănătoși.
Pacienții în stare critică au prezentat un proces inflamator mai puternic, o coagulare sangvină sporită și o intensificare importantă a activității a cinci gene.
Semnătura genetică mai proeminentă legată de forma critică de COVID-19 a fost o expresie sporită a genei ADAM9, semnătură validată și de o cohortă separată de 81 de cazuri critice de COVID-19 și de 73 de cazuri vindecate.
Cercetătorii au mai descoperit că inactivitatea genei ADAM9 în celulele epiteliale pulmonare infectate cu SARS-CoV-2 a încetinit replicarea acestui coronavirus, fapt ce sugerează că această genă ar trebui studiată mai aprofundat ca posibil obiectiv terapeutic.
''Oferind o viziune asupra unei întrebări importante fără răspuns în pandemia aflată în desfășurare, rezultatele acestui studiu pe 72 de pacienți ar putea servi ca bază pentru investigarea unor noi strategii de diagnostic, prognostic și tratament a bolii'', notează revista Science Translational Medicine.
