Ea a explicat și care era mecanismul acestor terenuri, care erau trecute mai întâi din proprietatea statului în cea a UAT-urilor.
Apoi, consiliile locale le transferau din proprietatea publică a UAT-urilor în cea privată a acestora, după care primăriile decideau vânzarea acestora și apoi începeau să apară construcțiile.
Diana Buzoianu a făcut o vizită pe plaja din Năvodari.
Ea a declarat cu acest prilej că anul trecut au fost descoperite peste 100 de construcții ilegale pe plaje, scrie News.ro.
”Au fost identificate anul trecut 105 construcții ilegale.În momentul de față, 90 de construcții au fost deja dărâmate din toate plajele din România, deci nu vorbim doar de Năvodari. Iar cele care nu au fost dărâmate au fost readuse la funcția pentru care au primit autorizații. Erau, de exemplu, containere care aveau o funcție de depozitare și a fost readus acel depozit la funcția principală pentru care a fost avizat.
În momentul de față, construcțiile care există pe teren, pe plaje, toate construcțiile care au fost identificate în 2025 ca fiind ilegale, toate au fost aduse în legalitate. Sigur, asta nu înseamnă că nu există în continuare construcții ilegale, nu doar pe zonele închiriate. Și aici este un alt aspect pe care n-am apucat încă să-l menționez, dar pe care probabil dumneavoastră știți foarte bine, și anume al construcțiilor ilegale pe zona de costieră”, a afirmat Diana Buzoianu.
Ea a precizat că există un raport care identifică peste 4000 de construcții suspecte a fi ilegale realizate în zona costieră.
”Noi am scos de la sertar un raport care a fost trei ani ținut la sertar cu construcțiile care erau ilegale în zona costieră. Am reușit să arătăm că sunt undeva la peste 4.000 de construcții suspecte de a fi ilegale pentru că sunt realizate înainte de linia de zonă costieră. Aceste construcții toate deja au început procesele, o să avem inclusiv studiu făcut care se poate să fie folosit în instanță ca probă în perioada imediat următoare și vom începe să analizăm caz de la caz”, a transmis Diana Buzoianu.
Ea a explicat și mecanismul prin care au apărut acele construcții.
”Cea mai frecventă metodă prin care au apărut construcțiile ilegale a fost că terenuri care erau în proprietatea statului au fost trecute prin diverse decizii ale consiliilor locale în proprietatea UAT-urilor. Deci nu a fost o decizie a administrațiilor bazinale. Apoi, tot acele primării împreună cu consiliile locale au transferat acele terenuri din proprietate publică a UAT-ului în proprietate privată a UAT-ului. Și acolo a mai fost un pas. Tot primăriile respective au decis să vândă terenurile respective și apoi, după ce au fost vândute ca proprietate privată, abia atunci s-au construit pe ele”, a afirmat ministrul Diana Buzoianu.
FOTO Fose septice găsite îngropate în plaja Năvodari: Așa arată un domeniu tratat ca Vestul Sălbatic!
Inspectorii ABA Dobrogea-Litoral au descoperit, împreună cu specialiștii ISU Dobrogea și cu echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Constanța, noi instalații îngropate ilegal pe plajele din Năvodari.
După ce recent au fost identificate rezervoare de gaz, acum au fost găsite fose septice îngropate în nisip.
"Vorbim deja de 3 fose identificate astăzi care fuseseră îngropate pe plajele din Năvodari și 3 identificate pe plaja Margona.
Pe scurt: așa arată un domeniu care a fost tratat ca Vestul Sălbatic. Nu vom accepta asta pe viitor. În toate cazurile operatorii economici vor suporta consecințele legale. Legea e lege pentru toți", spune ministrul Mediului.
”Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a înregistrat un interes record pentru licitația publică privind închirierea a 58 de subsectoare de plajă din zona Năvodari. În total au fost depuse 303 oferte, iar pentru unele subsectoare s-au înregistrat până la 15 oferte, ceea ce indică un interes ridicat din partea operatorilor economici pentru administrarea acestor suprafețe”, au transmis reprezentanții MInisterului Mediului.
Potrivit documentului citat, numărul mare de oferte vine în contextul introducerii unor criterii mai clare și mai exigente în caietul de sarcini, care nu mai evaluează doar oferta financiară, ci și calitatea serviciilor și modul în care vor fi amenajate și administrate plajele.
”Interesul foarte mare arată că atunci când regulile sunt clare și standardele cresc, piața răspunde. Am schimbat modul în care sunt evaluate ofertele pentru că litoralul românesc are nevoie de servicii mai bune, de plaje curate și de facilități moderne pentru turiști.
Evident, aceste reguli noi au deranjat firmele care, ani la rând, au pus monopol pe anumite sectoare de plajă.
Unele dintre aceste firme, conectate direct la politicieni locali, au atacat în instanță caietul de sarcini, în speranța că vor bloca procedura și vor păstra vechile metehne și obiceiuri. Nu ne întoarcem la acele practici. Litoralul trebuie administrat în interes public, cu standarde europene și cu respect pentru mediu și pentru turiști”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Potrivit datelor transmise de către oficialii ministerului, caietul de sarcini introduce criterii care vizează protecția mediului, inclusiv menținerea curățeniei, colectarea separată a deșeurilor și măsuri de protecție fonică.
De asemenea, operatorii trebuie să asigure acces real la plajă și la mare pentru toate categoriile de persoane, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
Totodată, sunt evaluate capacitatea economică și experiența relevantă a operatorilor, precum și soluțiile de infrastructură sustenabilă propuse.
Printre cerințe se numără amenajări cu impact minim asupra mediului, umbrire naturală și existența unor facilități sanitare adecvate.
”Pentru prima dată, procedura include și o componentă de inovare, care încurajează integrarea unor soluții moderne precum cabine cu dozare automată de loțiune cu factor de protecție solară (SPF), integrare digitală pentru servicii destinate turiștilor sau utilizarea energiei cu impact redus asupra mediului ori a energiei regenerabile. De asemenea, operatorii pot propune activități care transformă plaja într-un spațiu de recreere diversificat, precum zone pentru yoga sau pilates, terenuri pentru sporturi de plajă ori spații de fitness în aer liber”, se mai arată în comunicatul de presă.
Ministerul Mediului anunță că un alt criteriu este calitatea dotărilor, fiind încurajate echipamente realizate din materiale sustenabile, umbrele cu protecție UV certificată și servicii suplimentare pentru turiști, inclusiv facilități gratuite precum apă sau prosoape.
Deschiderea ofertelor este programată în perioada 10–12 martie, iar evaluarea acestora va fi realizată de cinci comisii constituite la nivel național.
Schimbări pe plajă: Mai puține șezlonguri puse ca „sardinele” - ministru
Ministra Mediului a declarat că litoralul românesc va deveni mai aerisit, mai accesibil persoanelor cu dizabilități și cu mai puține șezlonguri așezate ca „sardinele”, astfel încât cine dorește să vină cu prosopul și să stea la plajă să aibă loc să dacă acest lucru.
La Năvodari, autoritățile au lansat o licitație transparente pentru terenurile de pe plajă, stabilind clar unde și ce poate fi construit, de la beach-baruri la spații pentru activități culturale și recreative și urmează să fie lansată o licitație și pentru Mamaia Nord.
„Foarte multe ilegalități au fost comise și când am început să ne uităm la această situație, toată lumea a început să se agite în stânga și în dreapta, mai ales oamenii de la nivel local, cu putere la nivel local, care evident că au beneficiat de acest status quo, în care toată lumea a întors ochii și nu au văzut când se ridicau clădirile ilegale pe plaje.
Avem și exemple de bune practici. Pe de o parte am identificat și problema, am ieșit cu raportul public care a arătat că sunt peste 4.000 de construcții ilegale în zona costieră”, a declarat Diana Buzoianu, întrebată despre starea litoralului românesc, despre faptul că e supraglomerat și afectat de construcții haotice, iar românii au preferat să cheltuie, anul trecut, aproximativ 11 miliarde euro în turism în alte țări.
Ea a subliniat că instanțele vor decide soarta oficială a acestor construcții.
„Sigur, instanța va decide la final oficial în acest sens, dar sunt 4.000 de construcții care sunt cel puțin suspecte a fi ilegale. O parte din aceste construcții deja au fost dărâmate. Avem exemplu de la Năvodari, unde zeci de construcții ilegale au fost deja dărâmate”, a explicat ministra Mediului.
Măsurile pentru litoralul românesc
Diana Buzoianu a explicat măsurile luate pentru a evita haosul și pentru a permite dezvoltarea legală.
„Acum, ca să arătăm că se poate și construi corect pe acest litoral, am lansat caietul de sarcini și achiziția pentru toate terenurile care vor veni din plajă pentru închirierea lor, și am făcut niște lucruri foarte interesante pentru prima dată în România. În primul rând, caietul de sarcini a fost dezbătut public, cu business, cu oameni care au venit să ne spună care ar trebui să fie criteriile care să fie luate în considerare, să nu mai fie totul făcut în spatele ușilor închise. Când am zis prima dată că vom face aceste dezbateri, s-au albit niște fețe. S-a lăsat o liniște”, a precizat ea.
Ministra Mediului a explicat și diferența față de vechile proceduri: „În trecut apărea caietul de sarcini, avea un criteriu sau două, care aveau 80% din pondere și dacă te încadrai la cele două criterii, gata, se termină bâlciul.”.
Ce vor vedea turiștii în următorii doi ani
Întrebată ce schimbări concrete se vor observa pe litoral, Diana Buzoianu a răspus: „Pe plaja de la Năvodari, unde am lansat deja această achiziție publică, se va vedea în felul următor: am lansat această achiziție spunând foarte clar pe ce terenuri se poate construi un beach bar, de exemplu, și care este dimensiunea”.
„Deci acum nu mai poate să vină nimeni să spună - «ah, am închiriat o plajă pentru 10 ani și nu știam că acolo nu se poate construi» sau «credeam că se poate construi pe o suprafață de cinci ori mai mare». Că am avut și aceste cazuri cu beach-bar-uri care trebuiau să fie de 50 de metri și au ajuns la 800 de metri. Deci pe de o parte se va respecta mult mai restrictiv această lege”, a completat Buzoianu. Ea a subliniat că o premieră ar fi că au fost incluse criterii inclusiv pentru a accesibiliza litoralul românesc persoanelor cu dizabilități.
„Am trecut criterii inclusiv pe zona de accesibilizare pentru persoane cu dizabilități. Am crescut plaja de ofertanți, am introdus mult mai mulți actori din HoReCa, inclusiv operatori care să poată să desfășoare activități creative, culturale. Lucruri care până acum păreau un mit, care nu s-ar fi putut întâmpla niciodată pe plajele din România. Eu cred că ține de noi să arătăm că inovația, apropo, am introdus inclusiv criterii de inovație – folosirea unor echipamente, unor instrumente digitale. Sper ca din această achiziție să reiasă măcar idei mai creative de cum ne uităm noi la plajă, ca să aducem acei oameni care astăzi aleg să plece pe plajă în altă parte”, a spus ea.
O plajă mai aerisită și mai prietenoasă
Când a fost întrebată dacă litoralul va fi mai aerisit, Diana Buzoianu a răspuns simplu: „Da, mult mai aerisită. În primul rând, da, mult mai aerisită.”
Chestionată despre planurile pentru Mamaia Nord, ministra Mediului a explicat: „Pe Năvodari, cel puțin. Urmează să fie lansate licitațiile și la Mamaia Nord și vom avea un caiet de sarcini similar. Nu văd de ce am modifica substanțial acest caiet”.
„Nu știu dacă neapărat așa, dar va fi mult mai evident că n-o să mai poată să câștige numai firme care vin și spun – vom pune șezlonguri ca sardinele. Vor trebui să mai vină și cu altceva, să mai gândească și niște alte activități care pot fi desfășurate acolo. Nu mai merge să avem plaje de șezlonguri, doar atâta și un om care vrea să vină pe plaje și să-și pună un prosop și să stea, să nu aibă loc unde să facă asta”, a concluzionat Buzoianu.
Potrivit ANAR, suprafețele scoase la închiriere au categorii diferite de utilizare, iar pentru unele perimetre este permisă amplasarea de beach-baruri, conform documentațiilor urbanistice în vigoare.
