O judecătoare din SUA a prelungit suspendarea temporară a concedierilor în masă dorite de guvernul condus de președintele Donald Trump, transmite Reuters.
Ordinul judecătoarei districtuale Susan Illston interzice instituțiile guvernamentale să efectueze concedieri colective, o componentă-cheie a planurilor lui Trump de a reduce sau elimina multe din instituțiile respective. Măsurile nu pot fi luate înainte de încheierea proceselor intentate de sindicate, organizații non-profit și municipalități, a stabilit instanța.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
În 9 mai, Illston a suspendat pentru două săptămâni tentativele a circa 20 de instituții de a efectua concedieri colective; ea a ordonat de asemenea repunerea în funcții a angajaților deja concediați, scrie Agerpres.
Prin ordinul de joi, judecătoarea a continuat, cu modificări, prevederile ordinului de restricție temporar.
Guvernul ceruse Curții Supreme a Statelor Unite să suspende decizia temporară a judecătoarei Illston, argumentând că aceasta încalcă atribuțiile constituționale ale președintelui, în speță controlul asupra puterii executive.
Reuters apreciază că această chestiune rămâne neclară după hotărârea de joi, la care guvernul Trump poate face apel imediat.
Instituțiile federale au autoritate extinsă de a implementa concedierile colective, a susținut Andrew Bernie, avocat al guvernului, la audierile care au precedat decizia. Decretul președintelui Trump, numit în terminologia legală americană 'ordin executiv', cere instituțiilor subordonate să stabilească ce reduceri de personal se pot efectua, însă nu cere nicio acțiune concretă cum ar fi concedierile sau închiderile de birouri, care să poată fi contestată în justiție de reclamanți, a argumentat el.
'Aceste decizii vor fi dezvăluite când sunt luate, iar când sunt luate, reclamanții le pot contesta. Într-adevăr, reclamanții au contestat decizii individuale', a spus Bernie, menționând procese în curs referitoare la reduceri de personal în ministerele educației, sănătății și serviciilor umane sau securității interne.
Danielle Leonard, care i-a reprezentat pe reclamanți, a arătat că directivele lui Trump și ale altor oficiali de la Casa Albă arată clar că instituțiile nu au un rol semnificativ în deciziile de reducere a forței de muncă. 'Ei spun ce să se taie, când să se taie, și nu le cer instituțiilor decât să prezinte un plan', a explicat ea.
Cazul judecat implică, printre altele, ministerele agriculturii, sănătății și serviciilor umane, comerțului, precum și trezoreria, administrația pentru problemele veteranilor.
Trump a cerut eliminarea funcțiilor care se dublează, a nivelurile inutile de management și a funcțiilor care nu sunt vitale, în paralel cu automatizarea activităților de rutină, închiderea unor birouri regionale și reducerea contractelor externalizate.
Circa 260.000 de angajați federali, dintre care mulți au acceptat plăți compensatorii, au plecat sau urmează să plece din funcții până la sfârșitul lui septembrie. Mai multe instituții sunt vizate de intenții de concedieri masive; departamentul pentru problemele veteranilor ar urma să piardă peste 80.000 de angajați, iar cel al sănătății și serviciilor umane - 10.000.
Eforturile guvernului au fost contestate în zeci de procese, iar decizia anterioară a judecătoarei Illston de luna aceasta este cea mai cuprinzătoare de până acum în astfel de cazuri. O curte de apel a suspendat în martie hotărârea unui alt judecător de a fi reangajați aproape 25.000 de lucrători aflați în perioada de probă, care ocupau posturile de mai puțin de un an sau doi.
