Congresmenii americani intenționează să prezinte în zilele următoare o lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane din Europa, semnalând o bătălie legislativă cu miză mare, care traversează liniile de partid și opune Casei Albe lideri-cheie ai Congresului într-o decizie fundamentală de politică externă.
Conflictul iminent survine după ce Pentagonul a confirmat planul – dezvăluit pentru prima dată de Kyiv Post marți – de a întrerupe rotația trupelor în România. Criticii au condamnat imediat această mișcare, considerând-o un cadou pentru Vladimir Putin.
Sâmbătă, în cadrul unui interviu acordat Kyiv Post, doi consilieri senatoriali cu experiență, familiarizați cu presiunile din Congres, au descris decizia Pentagonului ca fiind o „greșeală strategică” majoră, care subminează în mod direct poziția de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia ating apogeul.
REVOLTA REPUBLICANĂ
Cea mai puternică opoziție este condusă de republicani de rang înalt din domeniul apărării, ceea ce subliniază dezacordul profund pe care această decizie l-a provocat în cadrul instituțiilor de securitate națională ale partidului.
Liderii republicani ai ambelor comisii ale forțelor armate din Congres – senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers – au criticat într-o declarație comună decizia Pentagonului, calificând-o drept „necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.
Ei nu au fost singuri. Congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegația SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid celor care se pronunță împotriva deciziei. Vineri seara, senatorul republican Thom Tillis și-a făcut și el auzită vocea, subliniind caracterul brusc al deciziei.
„Reducerea prezenței noastre în România contravine unei strategii solide”, a declarat Tillis. „România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO”, a spus Tillis înainte de a fi și mai tranșant: „Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliații Americii”.
Reacția coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare față de politica militară a administrației sugerând o profundă îngrijorare că reducerea trupelor va degrada influența și securitatea SUA în Europa, notează Kyiv Post.
Și veteranii americani se opun planului Pentagonului de a reduce trupele de la granița cu Rusia. Președintele grupului care îi reprezintă pe veterani, Jeremy Hunt, a avertizat că reducerea trupelor subminează încrederea în Articolul 5 și invită la un „calcul greșit” prin reducerea vizibilității SUA pe flancul estic.
Însă ceasul ticăie. Potrivit unor oficiali occidentali care au informat Kyiv Post vineri, după mișcarea din România, Pentagonul intenționează să reducă forțele și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând de luna viitoare.
DEMOCRAȚII, GATA SĂ COMBATĂ ADMINISTRAȚIA
Democrații, la rândul lor, simt o oportunitate de a combate politica administrației și de a proteja o structură eșențială a alianței. Adam Smith, membru democrat de rang înalt al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților, a părut să confirme inițiativa legislativă în timpul unui discurs susținut vineri la Consiliul pentru Relații Externe, prezentând acțiunea Congresului ca o necesitate urgentă.
„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greșit pe care îl putem trimite lui Putin și aliaților noștri europeni în acest moment”, a spus Smith.
El nu s-a ferit să vorbească despre implicațiile mai largi, avertizând că această mișcare alimentează o tendință izolaționistă periculoasă. „Se ajunge la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forțe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul”, a subliniat el.
Democratul a atribuit decizia unei ideologii îngrijorătoare care a prins rădăcini în cadrul administrației. Retragerea, a susținut Smith, „reflectă aripa izolaționistă îngrijorătoare și problematică din cadrul Partidului Republican, care consideră că restul lumii nu merită atenția noastră”, a punctat reprezentantul democrat.
Pentagonul a încercat să prezinte retragerea ca o „ajustare strategică” logică, necesară pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific – noul „teatru de prioritate” al administrației.
Dar criticii de ambele părți resping această justificare, argumentând că momentul nu putea fi ales mai prost și că este în contradicție directă cu mantra administrației „pace prin forță”.
Diplomatul american Daniel Fried, unul dintre principalii arhitecți ai politicii europene a SUA de după Războiul Rece, a sugerat într-un interviu acordat Kyiv Post că lupta este departe de a fi terminată. „Întotdeauna există o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, nu-i așa? Întotdeauna există o modalitate de a face acest lucru. Nimic nu este bătut în cuie”, a remarcat Fried, aprobând criticile venite dinspre Congres. „Cred că președintele Turner și senatorul Wicker au dreptate să continue să insiste în această direcție”, a spus el.
Comentariile lui Fried sugerează că Congresul are o șansă reală de a inversa politica. El și-a exprimat speranța că rezultatul final al revizuirii mai ample a poziției administrației va limita daunele.„Sper, de asemenea, că atunci când vom vedea rezultatele revizuirii poziției, acestea se vor reduce doar la retrageri simbolice și nu la o reducere majoră”, a subliniat el.
Acțiunea Congresului pregătește terenul pentru o confruntare dramatică, forțând administrația să aleagă între obiectivele sale politice și voința unită a conducerii în materie de apărare a propriului partid, conchide Kyiv Post.
'Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura așa cum era programat în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită', a anunțat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat de presă.
'Aceasta nu este o retragere americană din Europa sau semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5', a precizat armata SUA, adăugând că 'această ajustare a posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa'.
Ambasadorul SUA la NATO: Statele Unite rămân angajate față de România
La rândul său, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că Statele Unite rămân angajate față de România.
'Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit', a declarat înaltul oficial american.
Ministrul apărării naționale Ionuț Moșteanu a anunțat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare urmând a se produce la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată o brigadă rotațională.
Anunțul ministrului român a survenit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat marți noapte că administrația președintelui american Donald Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România și și-a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele.
