' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Documentul recomandă administrației Trump și Congresului să sprijine transformarea României în furnizor regional de energie, extinderea rolului său de furnizor de securitate în NATO – inclusiv prin preluarea de către militarii români a contribuției britanice la forțele rotaționale din Polonia – și aprofundarea cooperării juridice și diplomatice.
Raportul, intitulat „U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region” („Relațiile SUA–România: un parteneriat pivotal într-o regiune instabilă”) și semnat de Jordan Embree și Anthony Kim, de la Centrul Margaret Thatcher pentru Libertate al Heritage Foundation, pornește de la premisa că Statele Unite se află într-un punct de inflexiune pe frontul estic al Alianței și că Marea Neagră, traversată de conducte de petrol și gaze și de cabluri de fibră optică, are o importanță geopolitică și economică majoră. Washingtonul a prioritizat multă vreme cooperarea militară cu România, dar recunoaște tot mai mult oportunitățile de creștere din dimensiunea economică a parteneriatului, notează autorii.
Potrivit raportului, spre deosebire de unii vecini cu poziții ambivalente față de unitatea transatlantică, Bucureștiul a menținut timp de aproape trei decenii o traiectorie constant pro-occidentală: a fost printre primele capitale europene care au interzis explicit furnizorii de risc din infrastructura 5G, găzduiește sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu și viitoarea cea mai mare bază aeriană a NATO, la Mihail Kogălniceanu, și dezvoltă la Doicești reactoare modulare mici (SMR) cu tehnologie americană, susținute de U.S. International Development Finance Corporation și de Banca de Export-Import a SUA (EXIM).
Autorii citează cifre care arată o relație comercială în creștere, dar dezechilibrată: exporturile românești către SUA au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, ceea ce face din Statele Unite a 15-a piață de export a României și cea mai mare din afara Uniunii Europene, în timp ce exporturile americane către România se ridică la 3 miliarde de dolari, în special utilaje avansate, echipamente de transport și sisteme de apărare. SUA reprezintă cel mai mare investitor din afara UE în România, cu un stoc de investiții străine directe de peste 9 miliarde de dolari, care susține peste 120.000 de locuri de muncă, aproximativ 2% din forța de muncă angajată cu normă întreagă, concentrate în sectoare tehnologice bine plătite.
Cu toate acestea, investițiile americane greenfield pe termen lung au înregistrat o încetinire relativă, iar principalul factor de descurajare invocat de companiile americane este lipsa de predictibilitate instituțională, arată raportul. Autorii descriu un peisaj legislativ marcat de ordonanțe de urgență frecvente și neanunțate, care modifică peste noapte impozitarea companiilor, pragurile pentru microîntreprinderi și contribuțiile sociale, ceea ce impune companiilor americane un cost suplimentar de operare. Aceste probleme au fost amplificate, potrivit documentului, de instabilitatea coaliției, de incertitudinea guvernării și de măsurile de reglementare pe termen scurt, exemplul central fiind blocajul politic în care doi candidați la funcția de premier nu au obținut votul Parlamentului, pe fondul disputelor generate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. România este fiabilă strategic față de SUA și NATO, dar Washingtonul ar trebui să încurajeze Bucureștiul să dubleze această fiabilitate externă cu mai multă predictibilitate internă, se arată în raport.
Heritage amintește că, în cea mai recentă ediție a propriului Index al Libertății Economice, economia României este încadrată în categoria economiilor moderat libere și că progresul este frânat de deficiențe instituționale, listând reformele considerate necesare: îmbunătățirea sistemului judiciar, consolidarea luptei anticorupție, eliminarea rigidităților de pe piața muncii și modernizarea sectorului financiar.
„Pregătirea militară nu poate exista într-un vid economic”, este una dintre concluziile-cheie ale raportului, care susține că o economie românească dinamică și rezilientă ar fi un factor de descurajare eficient împotriva instabilității regionale.
Pe zona energetică, raportul recomandă Washingtonului să sprijine emergența României ca furnizor regional de energie: capitalul american este considerat esențial pentru exploatarea gazelor de mare adâncime din perimetrul Neptun Deep, iar cele două țări ar trebui să reia discuțiile despre interconectarea producției românești cu rețeaua Coridorului Vertical, pentru securitatea energetică a Balcanilor și a Europei Centrale. Autorii mai cer finalizarea aprobării achiziției activelor internaționale ale Lukoil de către Carlyle Group, tranzacție care include rafinăria Petrotel de la Ploiești, pentru a elimina această pârghie a Rusiei, și recomandă Bucureștiului mai multă transparență privind oportunitățile de extracție și rafinare a mineralelor critice, pentru a relansa investițiile greenfield.
Pe componenta militară, raportul notează că România și-a crescut cheltuielile de apărare de la 2,19% din PIB în 2025 la 2,43% în 2026 și s-a angajat să ajungă la 3,5% cheltuieli de bază până în 2035, și inventariază programele de înzestrare: extinderea flotei de F-16 la 49 de aparate, cele 32 de avioane F-35 cu livrări din 2030, sistemul Patriot cumpărat pentru a-l înlocui pe cel donat Ucrainei, sistemul anti-dronă american Merops, sistemul Spyder al companiei israeliene Rafael, de 2,3 miliarde de dolari, cele trei sisteme HIMARS și primul centru european de mentenanță pentru acestea, cele 54 de obuziere K9, batalionul de tancuri Abrams – la care se adaugă o solicitare, aflată în analiza guvernului american, pentru încă 216 tancuri –, cele 298 de transportoare Lynx de la Rheinmetall, cu livrări din 2028, nava de patrulare de clasă Hisar construită în Turcia, cele două vânătoare de mine ex-Royal Navy și bateriile de coastă Naval Strike Missile. Programul de modernizare de 2,5 miliarde de euro al bazei Mihail Kogălniceanu, care va putea găzdui 20.000 de militari, va face din aceasta una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO, mai arată documentul.
Autorii observă însă că, deși SUA rotesc în mod curent unități de luptă prin baza de la Kogălniceanu, forțele americane s-au concentrat tot mai mult mai la nord, spre vulnerabilitățile cele mai acute ale Alianței, precum coridorul Suwałki. În acest context, una dintre recomandările raportului este ca Washingtonul să încurajeze Armata Română să își extindă forțele rotaționale din Polonia, în cadrul Prezenței Înaintate Consolidate a NATO, pentru a înlocui actuala contribuție britanică și a elibera astfel trupe britanice pentru sprijinirea statelor baltice.
Raportul mai menționează viitorul Centru de Excelență NATO pentru Muniție de la Dragomirești, finanțat printr-un împrumut din fonduri americane, care va produce muniție de 122 mm și 155 mm pentru partenerii din Alianță, precum și găzduirea de către București a Simpozionului anual al NATO privind amenințările hibride, pe 15-16 octombrie 2026.
În privința programului Visa Waiver, autorii reamintesc că fostul președinte american Joe Biden a desemnat România ca țară membră pe 9 ianuarie 2025, cu puțin înainte de a-și încheia mandatul, dar administrația Trump a suspendat decizia în martie 2025 și a revocat-o în mai 2025. Principalul obstacol rămâne rata de refuz al vizelor de nonimigrant, de 8,41% în anul fiscal 2025, față de pragul de sub 3% cerut de program, deși rata de depășire a perioadei legale de ședere s-a îmbunătățit semnificativ, de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în anul fiscal 2024. Cooperarea bilaterală pentru readmitere se sprijină pe trei piloni – Parteneriatul Consolidat pentru Securitatea Frontierelor (EBSP), la care România a aderat înaintea UE, participarea la programul ATS-Global și activitatea Unității de Investigații Criminale Transnaționale de la București –, dar, ca și în cazul Poloniei, prosperitatea economică și mai multe oportunități acasă sunt, în opinia autorilor, cele mai probabile căi de reducere a ratei de refuz.
Pe plan diplomatic, raportul evidențiază summitul B9 găzduit de președintele Nicușor Dan în mai 2026, cu participarea aliaților nordici, a secretarului general al NATO Mark Rutte, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a subsecretarului de stat american Thomas DiNanno, și propune o coordonare a țărilor B9 în domeniul mineralelor critice. Autorii mai cer administrației americane să se implice în proiectul românesc al unei Alianțe Regionale pentru Reconstrucția Ucrainei, astfel încât aceasta să devină componenta civilă a Coaliției Voinței organizate de Franța, Marea Britanie și Germania, România fiind, în opinia lor, bine poziționată, prin portul Constanța și noile legături rutiere de la Sighetu Marmației, să coordoneze fluxurile de reconstrucție, estimate de Banca Mondială la aproximativ 588 de miliarde de dolari.
Concluzia raportului este că România este un aliat serios al SUA, cu o geografie strategică și o orientare transatlantică durabilă, iar interesul american este de a sprijini transformarea acestor avantaje în putere militară, reziliență energetică și forță economică, în ciuda provocărilor legate de stabilitatea guvernamentală.
The Heritage Foundation, fondată în 1973, este unul dintre cele mai influente think tank-uri conservatoare din Washington, cu legături strânse cu administrația Trump, și publică anual Index of Economic Freedom. Anthony Kim, unul dintre autorii raportului, este editorul acestui index.
