În ultima vreme, tot mai mulți fermieri români s-au plâns că urșii le atacă fermele, fiind înregistrate și cazuri de oameni răniți, scrie News.ro.
La nivelul Uniunii Europene, statutul lupului a fost coborât de la "strict protejat" la "protejat", permițând statelor membre o mai mare flexibilitate în gestionarea populațiilor mari.
Președintele Nicușor Dan a sesizat recent Curtea Constituțională cu privire la proiectul de lege, inițiat de senatorul Tanczos Barna și care prevede eliminarea a 969 de urși brun, în 2026, în vederea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și gospodăriilor.
Nicușor Dan reclamă că proiectul încalcă prevederi constituționale, prin nerespectarea directivei europene în domeniu, prin substituirea de către Parlament autorității de reglementare în domeniu, Ministerul Mediului, și prin lipsa încălcarea altor norme legislative .
În anul 2026 ar urma să fie permisă uciderea a 969 de urși brun, în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, conform unui proiect legislativ adoptat de Parlament, luna trecută, prin votul final al deputaților.
Proiectul, adoptat anterior de Senat, prevede uciderea unui număr de 859 exemplare de urs brun, ca nivel de prevenție la nivel național, și a unui număr de 110 exemplare de urs brun, ca nivel de intervenție la nivel național.
Numărul de exemplare care ar uma să fie ucise depășește chiar cota prevăzută prin lege pentru anii 2024 și 2025, când a fost aprobată uciderea a 962 de exemplare, respectiv pentru fiecare an uciderea a 426 din aceste exemplare în scop ”de prevenție” și uciderea a câte 55 de exemplare în scop de ”intervenție”.
Recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani va fi interzisă, conform proiectului.
Ca și în trecut, inițiatorul proiectului este senatorul UDMR Tanczos Barna, care în calitate de ministru al Mediului a promovat măsurile pentru împușcarea urșilor agresivi care intră în localități, prevdeeri extinse și în afara localităților. La fel ca legea anterioară, proiectul prevede cei mai mulți urși vor fi vânați în județele Harghita, Covasna, Brașov și Mureș, iar pentru capturi vor fi achitate sume importante.
LISTA cu fondurile de vânătoare în care ar putea fi vânați urșii AICI
Președintele Nicușor Dan apreciază că eliminarea urșilor prin aplicarea unor cote fixe de prevenție încalcă Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate).
”În lipsa unor justificări științifice detaliate și evaluări periodice ale populației de urși în arealul de referință se încalcă norma europeană în ceea ce privește situațiile de excepție în care exemplarele dintr-o specie de faună sălbatică protejată, de interes european, pot fi extrase. Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată, ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente. Altfel spus, Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual”, arată șeful statului, care subliniază că încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție.
Potrivit șefului statului, Directiva Habitate presupune verificarea cumulativă și riguroasă a condițiilor în care poate fi admisă derogarea de la regimul de protecție strictă. Această verificare implică, în esență, parcurgerea a trei tipuri de exigențe / teste distincte, respectiv:
a) Testul Motivului Specific - impus de art. 16 alin. (1) lit. a)-e) din Directiva Habitate, în sensul că: Directiva interzice vânătoarea sportivă sau „gestionarea” prin eliminare, fără un motiv demonstrat (ex: prevenirea unor daune grave sau siguranța publică).
b) Testul Alternativei Satisfăcătoare - impus de utilizarea sintagmei „în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare” în conținutul art. 16 alin. (1) din Directiva Habitate, ceea ce presupune: Statul membru trebuie să demonstreze că nicio altă metodă (i.e garduri electrice, gestionarea deșeurilor, relocare, educație) nu a funcționat/ nu poate funcționa înainte de a recurge la extragerea letală.
c) Testul Stării de Conservare Favorabilă - impus de utilizarea sintagmei „cu condiția ca derogarea să nu afecteze negativ menținerea populațiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală” în conținutul art. 16 alin. (1) din Directiva Habitate: Altfel spus, derogarea nu trebuie să pună în pericol menținerea populației, de urși în speță, la un stadiu de conservare favorabil.
Șeful statului reclamă și că Parlamentul a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin (4) din Constituție, deoarece conform Curții de Justiție a UE, orice formă de capturare deliberată de specie de animale este interzisă în lipsa unei derogări acordate de autoritatea națională competentăîn temeiul acestei dispoziții. Prin urmare, decizia de derogare poate aparține, în virtutea dreptului european, doar autorității publice centrale, în speță, doar Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
”Subliniem faptul că această procedură este incidentă în privința ursului brun, acesta fiind cuprins în anexa 4A intitulată „Specii de interes comunitar”, cu nr. de cod al speciei 1354 - Ursus arctos - ce include ursul și ursul brun.
Or, prin stabilirea numărului de exemplare ce reprezintă nivel de prevenție prin lege ca act al Parlamentului se încalcă art. 16 din Directivă în interpretarea dată de CJUE și, implicit, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin (4) din Constituție, prin nesocotirea atribuțiilor puterii executive în materia acordării derogărilor.
Prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenție și intervenție repartizarea lor pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice legea criticată își pierde caracterul general, abstract și de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operațiuni tehnico-administrative care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ”, arată Nicușor Dan.
Președintele mai reclamă că deși legiuitorul introduce o interdicție: „Recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani este interzisă”, prevederea nu are sancțiune, întrucât nu modifică regimul contravențional sau penal în materie, pentru a pedepsi nerespectarea ei.
”O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicției ca faptă contravențională sau penală și stabilirea unei sancțiuni, norma este lipsită de forță coercitivă, încălcând cerința calității legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecințele nerespectării ei”, mai spune șeful statului.
De asemenea, în sesizare este reclamat faptul că modalitatea de redactare a textului de lege reprezintă o încălcare a principiului legalității și din perspectiva faptului că legea aprobă prin Anexa 5 o repartiție fixă pe ”fonduri cinegetice”.
”Instituirea unei cote naționale și repartizarea acesteia pe fonduri cinegetice presupun existența unui sistem operațional care să permită evidența actualizată a exemplarelor recoltate, identificarea sexului și vârstei acestora, trasabilitatea probelor și verificarea încadrării fiecărei intervenții în plafonul aprobat.
În absența unui asemenea mecanism, simpla stabilire numerică a cotei nu constituie o garanție suficientă împotriva depășirii acesteia. Legea criticată nu reglementează un instrument clar de urmărire a recoltărilor, nu stabilește modalitatea prin care autoritățile și gestionarii fondurilor cinegetice verifică, în timp util, atingerea plafonului și nu prevede consecințe juridice explicite pentru continuarea recoltării după epuizarea cotei aprobate.
Prin urmare, reglementarea autorizează intervenția letală asupra unui număr determinat de exemplare dintr-o specie protejată, fără să instituie garanțiile necesare pentru ca această limită să fie efectiv respectată. O asemenea soluție legislativă este lipsită de coerență și previzibilitate, întrucât stabilește o limită formală, dar nu creează instrumentele juridice și administrative indispensabile pentru controlul aplicării sale”, subliniază președintele.
Tanczos Barna susține că România se confruntă în continuare cu o creștere semnificativă a populației de urs brun, situație confirmată și de Evașuarea genetică a populației, finalizată în anii 2025, care estimează o populație de 10.419-12.770 exemplare, cu o medie de aproximativ 11.500 indivizi. Această valoare depășește nive[ul optim stabilit de către specialiștii în cinegetică și biodiversitate prin Planul național de acțiune pentru conservarea ursului brun, respectiv circa 4.000 de exemplare, raportate la cele aproximativ 69.000 km2 de habitat adecvat.
”Propunerea de reducere a efectivelor cu 859 de exemplare este susținută și analizată pe mai multe argumente: pondere moderată din popuțație: aproximativ 7,5% din efectivul actual estimat - cifră care nu pune în pericol starea de conservare favorabilă; conformitate cu practicite europene: studii comparative arată că în țări cu populații de urs gestionate activ (Suedia, Slovenia, Croația, Slovacia), ratele de recoltă anuală sunt în mod curent în intervalul 8-16% din populație, cu menținerea sau chiar creșterea efectivelor, și un nivel mai redus de confort, tocmai pentru că densitatea este corelată cu capacitatea habitatului; experiențele anterioare: în anii în care s-au aplicat cote de câteva zeci de exemplare, populația a continuat să crească, atingând valori foarte mari (peste 10.000 de urși conform ultimului recensământ)”, susține Tanczos Barna.
Actualul vicepremier mai arată că în ultimii 20 de ani, datele oficiale comiinicate de Ministerul Mediului și de lnspectoratul General pentru Situații de Urgență indică un număr de 26 de persoane decedate și 274 de persoane rănite în urma atacurilor de urs; numai în anul 2023 au fost înregistrate peste 7.500 de apeluri (dublu față de anul precedent) la numărul de urgență 112 legate de prezența urșilor în aproprierea sau în interiorul localităților.
Pentru trofeele de urs vânat, legea stabilește și sumele care se achită de vânători.
Blana se restituie gestionarului iar pentru fiecare craniu de urs evaluat gestionarul va achita la structura teritorial a Gărzii Forestiere Naționale, un tarif cu punctajul Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului( C.I.C.) stabilit, după cum urmează:
a) până la 54 puncte C.I.C. - echivalentul a 300 euro;
b) între 54,1 si 60 puncte C.I.C. - echivalentul a 500 euro;
c) peste 60,1 puncte C.I.C. - echivalentul a 700 euro.
Sumele nu sunt purtătoare de TVA și se vireazã la bugetul de stat.
Pentru craniile care provin de la exemplare de urs a căror blană depășește 400 (+5%) puncte C.I.C., gestionarul nu achită tariful prevăzut, craniul și blana rămân în proprietatea publicã a statului.
