Financial Times dezvăluie o schimbare semnificativă a modului în care Uniunea Europeană își va aloca bugetul pentru perioada 2028-2034.
Planul, care va fi anunțat miercuri de Comisia Europeană pentru a intra în dezbaterea celor 27 de state membre, implică desființarea și comasarea uriașelor bugete, totalizând 750 de miliarde de euro, pe care Uniunea le-a alocat pentru dezvoltare regională și agricultură, dar acest lucru era așteptat. Noutatea, potrivit FT, constă în faptul că Bruxelles-ul vrea planuri bugetare pentru fiecare națiune, arată BiziDay.
Viitoarele noi state membre (Ucraina și Moldova) vor fi prioritizate, la fel și cele care se învecinează cu Rusia (Polonia, Finlanda, balticele), pentru a le permite “o alocare flexibilă și prioritizarea capacităților de apărare”, arată Financial Times. De asemenea, țările care gestionează un număr mare de imigranți, inclusiv Malta și Grecia, ar putea primi fonduri speciale în acest sens, pentru a reduce presiunea asupra celorlalte state din UE.
Dar, este posibil ca această nouă filozofie bugetară să afecteze țări cu o dimensiune agricolă importantă, precum Franța și Italia, pentru că, arată FT, “Comisia încearcă să elimine “un decalaj de agro-prosperitate” prin reducerea diferențelor de finanțare pe hectar dintre statele membre mai vechi și cele mai noi. Țările cu suprafețe agricole extinse și plăți pe hectar relativ mai mici, adică practic toate țările est-europene, vor beneficia cel mai mult de noua formulă”.
Romy Hansum, cercetător la Centrul Jacques Delors din Berlin, citat de FT, a declarat că “țările sărace vor câștiga mai mult în detrimentul acelor țări care sunt în medie mai bogate, dar au unele regiuni mai sărace, în special Franța și, într-o oarecare măsură, Spania și Germania”. Această metodă revizuită modifică distribuția așa-numitelor fonduri de coeziune, eliminând o metodă de clasificare a regiunilor în funcție de nivelul lor de dezvoltare.
Modificările înseamnă, de asemenea, că țările care primesc în mod semnificativ atât fonduri regionale, cât și subvenții agricole, cum ar fi Franța și Italia, vor trebui probabil să sacrifice fondurile regionale, deoarece subvențiile agricole directe (pe produs) vor fi rare și izolate. Cu toate acestea, această balansare a fondurilor către estul Europei este probabil să fie limitată la între 80% și 105% din alocarea actuală.
România a fost (încă mai este) unul dintre cei mai importanți beneficiari ai programelor UE pentru dezvoltare regională și agricultură, primind, în cei 20 de ani de la aderare, peste 100 de miliarde de euro. Este de așteptat ca noul mod în care ar urma să funcționeze bugetul Uniunii să o favorizeze, dar acest plan trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre.
