Decizie importantă pentru piața muncii: Cum trebuie calculat termenul de preaviz în caz de concediere

Termenul de preaviz prevăzut de Codul Muncii începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz și se împlinește în ultima zi a termenului, a stabilit acum Înalta Curte de Casație și Justiție, care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.

“Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz și se împlinește în ultima zi a termenului, dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, a decis ÎCCJ.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT ANAF și AVR au pregătit o nouă procedură pentru e-Transport. Ordinul în prezent în vigoare urmează să fie abrogat

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Avocatul Poporului cu problema de drept referitoare la modalitatea de calcul pentru termenul de preaviz, întrucât instanțele de judecată nu au avut un punct de vedere unitar în ceea ce privește această chestiune, scrie News.ro.

Astfel, s-a solicitat promovarea unui recurs în interesul legii (RIL) referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 75, alin. (1) și art. 278, alin. (1) din Codul muncii, raportate la prevederile art. 2553, alin. (1) din Codul civil și ale art. 181, alin. (1), pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă având ca obiect modalitatea de calcul al termenului de preaviz, în sensul de a se stabili modalitatea de calcul al termenului de preaviz, respectiv dacă acesta include sau nu și ziua în care a fost comunicată notificarea privind încetarea contractului individual de muncă, respectiv ziua în care s-a împlinit termenul. (https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2024/03/sesizare-RIL-471-1-2024.pdf)

Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE FOTO Cum îi va obliga statul pe comercianți să respecte „shrinkflation”. Mesajul prin care veți fi anunțați la raft ce cumpărați

Reglementarea legală a competenței Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii se regăsește în dispozițiile art. 97 pct. 2 și art. 514 - art. 518 din Codul de procedură civilă, precum și în dispozițiile art. 40 alin. (3) și art. 471 - 4741 din Codul de procedură penală.

Decizia ÎCCJ se publică în Monitorul Oficial, Partea I, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.