Această răzgândire rapidă arată haos, lipsă de predictibilitate și o relație nesănătoasă între stat și mediul de afaceri, arată Camera Consultanților Fiscali.
„Taxa pe afiliați” este un regim special de impozitare introdus în România pentru cheltuielile pe care firmele le fac cu entități afiliate (în special din grupuri multinaționale), prin care deductibilitatea acestor cheltuieli este plafonată la un anumit procent din totalul cheltuielilor firmei, iar ce depășește devine nedeductibil și se impozitează suplimentar.
Este momentul unui dialog fiscal real, pentru a evita derapajele și a reda încrederea contribuabililor și instituțiilor internaționale în sistemul nostru fiscal, se arată într-un comunicat al Camerei Consultanților Fiscali (CCF).
„Într-o relație corectă între administrație și contribuabil, ambele părți au dreptul (și obligația) de a se asculta cu atenție și a-și susține pozițiile în mod argumentat și transparent. Din această perspectivă, spre exemplu, o decizie de suspendare a unei decizii de impunere rezultată în urma unei inspecții controversate, nu poate fi considerată liniștitoare până la finalizarea definitivă a procesului în baza unei fundamentări clare și coerente.
Fără o justificare temeinică, persistă incertitudinea, iar mediul de afaceri rămâne expus riscului ca o măsură suspendată astăzi să fie reactivată mâine – o situație care afectează negativ încrederea și predictibilitatea fiscală”, spun autorii comunicatului.
Mesajul CCF are 5 idei:
1) România face politică fiscală „din impuls”, nu prin reguli
Camera Consultanților Fiscali spune că o relație corectă stat–contribuabil înseamnă: reguli clare, argumente, transparență, stabilitate.
În schimb, aici s-a făcut exact invers: o măsură a apărut, a speriat lumea, apoi a fost scoasă.
2) „Taxa pe afiliați” era discriminatorie și confuză
Taxa lovea în special firmele românești (sub 50 mil. euro venituri) care sunt parte din grupuri multinaționale și au cheltuieli cu firme afiliate din afara României.
CCF spune că taxa era: neclară (nu se știa bine cum se calculează), discriminatorie (pedepsea firmele doar pentru că sunt în grup multinațional), peste standardele internaționale.
3) Problema-cheie era dubla impozitare
Practic, filiala din România nu mai putea deduce anumite cheltuieli către compania-mamă/afiliați.
Dar acele sume, la compania-mamă, erau deja impozitate ca venit.
Rezultatul: același ban era impozitat de două ori.
Și asta e exact genul de lucru care sperie investitorii, irită partenerii internaționali și lovește în șansele de aderare la OCDE.
4) OCDE a trebuit să intervină ca să „corecteze” România
Textul e și o critică politică mascată: De ce trebuie să vină OCDE să spună „stați puțin, nu e ok”, când consultanții fiscali au spus asta din 2025?
Aici CCF acuză lipsa de competență, de consultare, și lipsa unui proiect coerent.
5) Mesajul final: „Dialog fiscal real” + predictibilitate
CCF salută abrogarea (retrage critica dură la final), dar spune: abrogarea e bună, dar și mai important e să nu mai apară astfel de taxe improvizate, România are nevoie de reguli stabile, mai ales în contextul aderării la OCDE.
Executivul a decis eliminarea acestor restricții întrucât ar putea genera, pentru aderarea la OCDE, riscuri de dublă impozitare și tratamente discriminatorii.
"Decizia este adoptată în contextul ultimelor etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Reprezentanții OCDE au evidențiat oportunitatea reanalizării prevederilor art. 25.1, semnalând că anumite formulări ale acestui articol ar putea genera interpretări diferite, inclusiv din perspectiva aplicării principiilor de nediscriminare a tratamentului fiscal între persoane afiliate rezidente și nerezidente, precum și în ceea ce privește potențialul impact asupra rezultatelor operaționale raportate de companiile impactate de prevederea legală în cauză.
În acest context, recomandarea OCDE a vizat luarea în considerare a suspendării temporare a aplicării prevederii în cauză, în vederea realizării unei analize detaliate, care urmează a fi desfășurată în perioada următoare împreună cu reprezentanții OCDE, cu scopul evaluării aspectelor de natură interpretativă și al verificării alinierii cu principiile de nediscriminare, precum și al potențialelor implicații în zona prețului de piață, după caz", a transmis, printr-un comunicat, Ministerul Finanțelor.
Guvernul a transmis că a fost aprobată o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE privind impozitarea. Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicție cu angajamentele asumate de Romania, în perspectiva obținerii statutului de membru OCDE
Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau:
- generarea unor posibile situații de dubla impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale
- reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE in materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea.
Guvernul va reveni cu o prevedere legislativă în acest sens, agreată prin dialog între instituțiile guvernamentale și OCDE. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, fiind obținute 19 din cele 25 de avize formale.
Articolul abrogat prevede că se aplică mecanismul de limitare a cheltuielilor deductibile la 1% pentru companiile care înregistrează cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro pe an.
Astfel, contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15 din Codul Fiscal și cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispozițiilor art. 18^1, de peste 50 de milioane de euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, astfel cum sunt prezentate în contul de profit și pierdere/situația veniturilor și cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024/exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări, este de peste 1%, consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul.
