Balcanii sunt tratați de Uniunea Europeană și Regatul Unit ca „un depozit de migranți”, susține Human Rights Watch (HRW). De asemenea, acestea ar trebui să-și regândească planurile de a-i transforma în țări terțe către care să trimită solicitanții de azil.
La mijlocul lunii martie, UE a deschis calea către crearea de centre pentru migranți în afara granițelor sale, printr-un mecanism care să permită statelor membre să deschidă astfel de centre în țări din afara UE, în ideea de a trimite acolo persoane ale căror cereri de azil au fost respinse și care se confruntă cu obligația de a părăsi teritoriul, arată Știrile Pro TV.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Două luni mai târziu, și premierul britanic Keir Starmer a anunțat că a început discuțiile pentru a stabili astfel de "centre de returnare" în afara Marii Britanii.
Care sunt țările vizate
Deși nu a precizat cu ce țări a inițiat aceste discuții, Balcanii par a fi vizați în mod deosebit: Starmer a vorbit din Albania, care găzduiește deja centre de returnare pentru migranții sosiți din Italia, iar Regatul Unit a anunțat săptămâna trecută un pachet de investiții de șase miliarde de euro în țara vecină Macedonia de Nord.
„În loc să trateze Balcanii ca pe un depozit pentru migranți, UE și Regatul Unit ar putea juca un rol important în sprijinirea dezvoltării unor sisteme de azil funcționale", a declarat luni Human Rights Watch, concentrându-se în special pe situația din Bosnia-Herțegovina.
Comunitatea internațională ar trebui să ajute această țară „să îmbunătățească ceea ce există deja pentru a-i proteja pe solicitanții de azil și migranți, nu să o încurajeze să ia măsuri care nu vor face decât să înrăutățească lucrurile", a continuat HRW.
„Adăugarea de solicitanți de azil respinși din Regatul Unit, sau potențial din UE, în sistemul de detenție deja problematic al Bosniei nu ar face decât să agraveze problemele existente și să crească riscul de abuz", a notat Hugh Williamson, directorul ONG-ului pentru Europa și Asia Centrală, evocând accesul limitat la avocați și lipsa de exercițiu fizic și aer curat.
ONG-ul subliniază că în 2023 Bosnia a acordat statutul de refugiat doar pentru patru persoane - din 147 de cereri.
Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, citat în raport, „deși legea acestei țări privind azilul prevede procesarea cererilor în termen de șase luni, adesea durează șase luni doar pentru un interviu inițial și până la 344 de zile pentru o decizie. Până la luarea acestei decizii, solicitanții de azil sunt în esență fără drepturi", se arată în raport.
