Alte reduceri vor avea loc în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, chiar de la jumătatea lunii decembrie, anunță Kyiv Post, publicația care a anunțat retragerile de trupe din România.
Stars and Stripe relatează că vor fi retrași aproximativ 3.000 de militari din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, scrie News.ro.
Administrația Trump testează din nou răbdarea transatlantică, transmițând discret mai multor capitale europene un avertisment privind planul său iminent de a reduce, într-o măsură modestă, efectivele americane din Europa de Est luna viitoare - o mișcare care deja provoacă reacții critice în Congresul SUA și ridică noi semne de întrebare legate de angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de flancul estic al NATO. comentează Kyiv Post.
În timp ce indignarea crește în legătură cu planificata retragere a unei brigăzi americane rotaționale din România, mai multe surse au declarat pentru Kyiv Post că această ajustare este doar primul pas.
Oficiali ai administrației au transmis aliaților că reducerile din România reprezintă doar faza întâi, urmând ca alte reduceri în Bulgaria, Ungaria și Slovacia să aibă loc chiar de la jumătatea lunii decembrie – un calendar care ridică semne de întrebare printre diplomații NATO, preocupați să evalueze ce înseamnă aceasta pentru capacitatea de descurajare de pe cea mai expusă frontieră a alianței, notează sursa citată.
Doi oficiali occidentali familiarizați cu discuțiile dintre SUA și partenerii europeni au declarat că Pentagonul ia în considerare o reducere moderată a forțelor, parțial pentru că armatele europene terestre sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii precedenți, ceea ce face ca o recalibrare limitată a prezenței americane să fie „adecvată”.
Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității comunicărilor diplomatice, au spus că aliații au fost informați să se aștepte la „probabilitatea” a noi ajustări anul viitor, odată cu încheierea actualelor dislocări rotaționale. Un document diplomatic american a descris reducerile planificate din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia drept „marginale”.
Pentru a-i reasigura pe aliații îngrijorați, oficialii administrației au subliniat că nivelul trupelor americane din Polonia și statele baltice - cele mai consolidate poziții ale alianței pe flancul estic - va rămâne neschimbat.
Aceștia au evidențiat „caracterul solid” al cheltuielilor de apărare din aceste țări și cooperarea lor strânsă cu forțele americane, subliniind că angajamentul Washingtonului față de NATO rămâne ferm.
Reacții în Congresul SUA
Anunțul survine pe fondul unui cor tot mai puternic de critici atât din partea democraților, cât și din partea republicanilor, legate de decizia inițială privind România, ambele părți avertizând că această mișcare riscă să încurajeze Moscova și să submineze unitatea alianței.
Joi, congresmanul Mike Turner (republican din Ohio), șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de reducerile de trupe într-o țară aflată pe linia de front a NATO.
„În calitate de șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de relatările privind reducerea trupelor americane din România”, a scris Turner pe rețelele sociale. El a subliniat necesitatea unei prezențe americane „robuste și ferme” în Europa, mai ales în condițiile în care Rusia își continuă atitudinea agresivă.
Congresmanul a legat direct problema trupelor de provocările recente ale Rusiei, menționând incursiunile intenționate în spațiul aerian al țărilor de pe flancul estic ca dovadă a ambițiilor extinse ale Moscovei.
„Acțiunile agresive ale Rusiei împotriva țărilor de pe flancul estic, prin incursiuni intenționate în spațiul aerian, subliniază ambiția Rusiei dincolo de Ucraina”, a avertizat el.
Turner a concluzionat că sprijinirea aliaților NATO de pe linia frontului nu este doar o chestiune de reasigurare, ci una ce ține de securitatea națională a Statelor Unite.
De partea democrată, senatoarea Jeanne Shaheen (democrată din New Hampshire), membru cu rang înalt al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a emis o evaluare la fel de tranșantă. Ea a calificat reducerile raportate drept „o mișcare profund eronată, care subminează eforturile SUA de a-l presa pe Putin să vină, în sfârșit, la masa negocierilor și de a consolida capacitatea partenerilor noștri europeni de a se apăra singuri.”
Shaheen a lăudat România ca fiind „un aliat model”, subliniind faptul că găzduiește militari americani și se angajează exemplar să aloce 5% din PIB pentru apărare.
„Această decizie transmite exact semnalul greșit către Vladimir Putin, în timp ce acesta își continuă campania sângeroasă în Ucraina și testează determinarea NATO prin provocări împotriva altor state de pe linia frontului”, a spus ea, adăugând: „Retragerea trupelor americane din România subminează direct eforturile recente și binevenite ale președintelui Trump de a intensifica presiunea asupra lui Putin pentru a veni la masa negocierilor.”
Senatoarea a pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă această mișcare a fost coordonată în întregime în cadrul administrației, sugerând că secretarul apărării, Pete Hegseth, și subsecretarul Elbridge Colby ar fi putut acționa fără consultarea Casei Albe, a Consiliului Național de Securitate, a Departamentului de Stat sau a Congresului.
„Președintele Trump trebuie să clarifice angajamentul nostru față de aliați precum România”, a avertizat Shaheen, subliniind că credibilitatea Statelor Unite în cadrul NATO este în joc.
Punctul de vedere al unui important diplomat: „Un compromis birocratic”, nu o retragere strategică completă
Diplomatul Daniel Fried, fost asistent al secretarului de stat și unul dintre arhitecții politicii americane în Europa de Est de după Războiul Rece, a declarat pentru Kyiv Post că politica emergentă reflectă mai degrabă manevre birocratice decât o strategie coerentă.
„Există o dezbatere în desfășurare în interiorul administrației Trump privind dislocarea globală a forțelor”, a explicat Fried.
Fried a calificat reducerea trupelor drept „o greșeală”, argumentând că orice diminuare vizibilă a prezenței americane în Europa „transmite un semnal greșit către Putin”, într-un moment în care Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei și NATO. „Sugerează că nu suntem pregătiți să rezistăm acelei agresiuni”, a spus el.
Totuși, Fried a remarcat că reducerile anunțate sunt limitate și în mare parte simbolice. „Cifrele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar”, a adăugat el, subliniind însă că ”semnalul este negativ.”
Fried a încheiat într-o notă prudent optimistă: „Dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu o reducere majoră, nu este un lucru bun - dar nici nu e un dezastru.”
