Până la jumătate din volumul total de caviar vândut de unele state est-europene în care sturionii sunt nativi poate proveni de la specii periclitate capturate ilegal, poate avea etichete false ori nici măcar nu este caviar, arată un studiu publicat luni și verificat de alți cercetători, potrivit United Press Internațional, citat de Rador Radio România.
6 iunie - Maratonul Energiei
La analiza genetică și a izotopilor prezenți în mostre din Bulgaria, România, Serbia și Ucraina - țări în care există populații sălbatice de sturioni -, o echipă de experți a descoperit probe abundente că normele internaționale care obligă ca tot caviarul de pe piață să provină numai de la ferme piscicole sunt încălcate deliberat, conform studiului publicat în jurnalul Current Biology.
Oameni de știință de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Zootehnică și a Faunei, din Berlin, au constatat că mai mult de 20% din mostrele de caviar și carne de sturion cumpărate de pe internet și din piețe, magazine, restaurante și baruri ori direct de la ferme provin de la sturioni sălbatici, în toate cele patru țări.
Echipa a mai constatat și că 29% din mostre încălcau normele Convenției Comerțului Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică (CITES), inclusiv prin etichete care indicau o altă specie de sturion ori altă țară de proveniență decât cea reală. Un pic sub o treime din mostre pretindeau înșelător că provin de la animale „sălbatice”, când de fapt proveneau din ferme.
„Rezultatele noastre indică o cerere încă existentă de produse de la sturioni sălbatici, un lucru alarmant, din moment ce respectivele produse pun în pericol populațiile de sturioni sălbatici”, scriu autorii studiului.
„Cererea persistentă alimentează braconajul și indică faptul că consumatorii nu acceptă întru totul produsele de acvacultură în calitate de substitut. În plus, caviarul care se vinde prin încălcarea CITES și a legislației UE pune la îndoială eficiența controalelor în general și a sistemului de etichetare în special.”
Trei dintre mostrele verificate, servite în România în calitate de „ciorbă de sturion”, conțineau somn european și biban de Nil, iar sturion deloc.
Autorii afirmă că amploarea braconajului, indicată de rezultatele lor, arată că vânzătorii locali de pește și fructe de mare apelează la pescuitul ilegal fiindcă veniturile obținute din activitatea legală nu sunt suficiente.
Ei critică ineficiența aplicării legii, datorată fie faptului că braconajul nu reprezintă o prioritate pentru autorități, fie aceluia că acestora le lipsesc instrumentele necesare pentru a depista originea peștelui, în cazul în care chiar investighează.
Comerțul cu caviar provenit din sălbăticie a fost interzis din cauză că braconajul scăpat de sub control aproape a șters de pe fața pământului sturionii. Cele patru specii producătoare de caviar care mai supraviețuiesc încă în Europa, morun, cegă, păstrugă și nisetru, - și care se mai găsesc doar în Dunăre și Marea Neagră - sunt protejate de CITES de 25 de ani, protecție consolidată din 2000 printr-un sistem internațional strict de etichetare a tuturor produselor cu caviar, menit a elimina complet comerțul ilegal.
Cu toate acestea, toată lumea știe că braconajul continuă și astăzi, afirmă echipa de cercetători, deși nu se desfășoară nici un fel de anchetă formală.
Studiul cere să se treacă imediat la acțiune.
„Chiar dacă se consideră de obicei că braconajul și comerțul ilegal cu animale sălbatice constituie o problemă în țările în curs de dezvoltare, constatările de față stau mărturie că o proporție considerabilă a produselor din sturion braconat provine din UE și din state candidate la aderare”, au scris autorii.
„Controlul comerțului cu caviar și sturioni în UE și în statele candidate trebuie ameliorat de urgență pentru ca populația de sturioni din Dunăre să poată avea un viitor. Situația de conservare a populațiilor de sturion din Dunăre face ca fiecare individ [fiecare pește în parte - n.trad.] să fie important pentru supraviețuirea lor, or intensitatea constatată a braconajului subminează orice fel de acțiune de conservare.”
Cercetarea a fost realizată cu sprijin și finanțare din partea proiectului EU-LIFE.
