Cercetătorii au modificat părți din ADN-ul găinilor pentru a împiedica în mod semnificativ transmiterea gripei aviare fără a le afecta sănătatea, o intervenție care s-ar putea dovedi o modalitate simplă și rentabilă de a proteja animalele și oamenii de această boală, scrie Financial Times.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
În cadrul unui studiu publicat marți în revista Nature, cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Imperial College London și Institutul Pirbright au arătat cum au modificat secțiunea din ADN-ul găinilor responsabilă de producerea ANP32A, o proteină pe care virusul gripal o preia pentru a se replica, scrie G4Media.ro.
Astfel, puii a căror moleculă ANP32A fusese modificată genetic au fost expuși la o doză normală de tulpină H9N2-ULD a gripei aviare și nouă din zece au rămas neinfectați, fără a se transmite la alți pui.
Răspândirea gripei aviare reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare pentru autoritățile din domeniul sănătății, grupurile de protecție a animalelor și producătorii de alimente. Mai mult de 100 de milioane de animale au fost sacrificate iarna trecută, iar răspândirea la oameni în câteva cazuri izolate a alimentat temerile privind o nouă pandemie.
James Wood, șeful catedrei de medicină veterinară de la Universitatea din Cambridge, care nu a fost implicat în studiu, a calificat cercetarea drept o „descoperire” care „oferă o importantă dovadă de principiu a utilității editării genelor în introducerea rezistenței genetice la bolile cauzate de gripă la animalele de fermă”.
Cercetătorii au expus păsările la o „doză ridicată în mod artificial” de gripă aviară pentru a le testa în continuare rezistența. În acest caz, jumătate dintre păsări au fost infectate. Dar intervenția a oferit totuși o anumită protecție, încărcătura virală în grupul modificat genetic fiind „mult mai mică” decât cea observată în mod obișnuit la păsările cu gripă aviară.
De asemenea, procesul de modificare a genelor a limitat transmiterea la doar unul dintre cei patru pui care nu au fost modificați genetic, aflați în același incubator. În rândul puilor modificați genetic, nu s-a înregistrat nicio transmitere.
Păsările nu au prezentat „niciun semn” că modificarea ADN-ului lor le-a afectat sănătatea sau bunăstarea.
Studiul a avut totuși limitări. La puii a căror moleculă ANP32A a fost modificată, virusul a utilizat două proteine înrudite pentru a se replica. În cadrul testelor de laborator, oamenii de știință au constatat că virusul putea suferi mutații utilizând culturi de celule umane, dar a rămas totuși la niveluri „scăzute”, fiind necesare mai multe modificări pentru a se răspândi eficient la oameni.
Cercetătorii au constatat că modificarea individuală a ANP32A nu era „suficient de robustă pentru a fi aplicată în producția de pui”, dar au modificat apoi o secțiune suplimentară de ADN în celule de pui cultivate în laborator. Virusul a fost blocat „cu succes” după trei editări genetice.
„Studiul evidențiază importanța modificării responsabile a genelor și necesitatea de a fi atenți la riscurile de a conduce evoluția virală în direcții nedorite dacă nu se obține o rezistență completă”, au concluzionat cercetătorii.
„Utilizarea în agricultură a puilor modificați genetic și rezistenți la boli ar fi un progres interesant”, a declarat Wood, adăugând că ar fi nevoie de un eșantion mult mai mare pentru a demonstra cu succes că intervenția nu are niciun impact asupra sănătății animalelor.
Wood a citat un potențial beneficiu pentru industria avicolă globală, care ar putea introduce rapid „puii rezistenți la gripă în multe țări și continente”.
