Piața se așteaptă de la stat la programe care să susțină creditarea companiilor, precum IMM Invest, dar mai ales ca taxa bancară, recent dublată, să fie una temporară, deoarece pe termen mediu și lung va afecta creditarea.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul UniCredit Bank (partener principal), Asociația Română a Băncilor (ARB), Auchan, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti BBVA, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Metropolitan Life, PAID, Salt Bank, UNSAR
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), banca națională de dezvoltare a României, va lansa săptămâna următoare un instrument de garanție de portofoliu, care va mobiliza finanțări de 8,8 miliarde de lei pentru IMM-uri, din care 6 miliarde de lei reprezintă alocarea pentru 2026, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Aproximativ 26.000 de companii vor fi sprijinite prin acest program, prin finanțare generată în piață, prin intermediari bancari și IFN-uri partenere.
BID este deținută de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor.
La programul Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri vor participa 13 bănci comerciale și 4 IFN.
Este vorba de 8,8 miliarde lei, cu 6 miliarde lei alocare în 2026 pentru IMM-uri. Este o sumă mare. Nu prea am popularizat acest program, dar mi se pare primul pas important pe care îl facem în direcția relansării economiei. Se completează și cu ceilalți bani pe instrumente financiare, pe fondul de participare regională, unde avem alți 300 de milioane de euro pentru trei regiuni în 2026. În total ar fi 1,5 miliarde de euro care sunt pentru IMM-uri, pentru investiții, împreună cu băncile.
Iar acest program începe în decembrie și adresează anul 2026. Mi se pare un program extrem de important pe care îl demarăm și va avea un impact important în economie în 2026. Multumesc băncilor pentru că au avut un interes sporit în această privință și au aplicat la această garanție de portofoliu. Sunt partenerii noștri în acest proiect important și în acest prim pas spre relansarea economiei", a spus ministrul.
Instrumentul de garanție de portofoliu pentru IMM-uri va viza aproximativ 26.000 de companii în următorii 3 ani, prin finanțare generată în piață, intermediari bancari și IFN-uri partenere. Valoarea totală a finantarilor disponibile se ridică la circa 12,6 miliarde lei, pentru perioada menționată, din care 6 miliarde de lei în 2026.
În cadrul programului de 8,8 miliarde de lei pentru 2025-2027, Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri, săptămâna următoare încep semnările convențiilor de garantare cu bancile, 13 bănci comerciale și 4 IFN.
Se estimează că vor fi finanțate prin instrumentul BID peste 26.000 de IMM, iar valoarea totală a finanțărilor noi cu instituțiile financiare se ridică la 12,6 miliarde lei.
Garanția de portofoliu pentru IMM este primul produs operaționalizat de BID și acoperă unul dintre pilonii strategici ai BID, acela de a extinde accesul la finantare pentru IMM-uri.
Prin acest instrument, BID garantează până la 70% din valoarea finanțării unui IMM, respectiv până la 80% în cazul întreprinderilor deținute sau administrate de femei ori al înteprinderilor implicate în proiecte inovatoare și sustenabile.
"Este o luptă pe care o ducem în fiecare zi. Da, există riscuri, dar sunt riscuri pe care încercăm să le anticipăm, să le mitigăm și încercăm să reacționăm din timp, astfel încât să nu mai ajungem în situația în care să depășim ținta. Nu e ușor acest exercițiu, pentru că există presiuni mari legate de spațiu fiscal pentru investiții, iar aici nu vorbim doar de PNRR, vorbim de întregul spectru de fonduri, vorbim de fonduri naționale, de proiecte de investiții care trebuie să meargă înainte, dar în același timp plățile de la investiții, care au crescut.
Nu e o perioadă ușoară, dar este important să încheiem anul cu bine, să confirmăm și să demonstrăm că nu mai producem surprize neplăcute în privința deficitului. Important de spus, pentru că am auzit în spațiu public multe afirmații legate de o blocare a investițiilor. Nu, investițiile nu sunt blocate, cresc cu aproape 10%, cu 8 miliarde, crește inclusiv ponderea fondurilor europene în acest mix de investiții, au crescut mai mult fondurile decât fondurile naționale, ceea ce nu e deloc rău. Și da, suntem conștienți de acest risc pe ultimele două luni, care în mod tradițional înseamnă 15-20% din total plăți anuale", a spus Nazare, referitor la atingerea țintei de deficit bugetar de 8,4% pentru acest an.
Pentru a ține sub control cheltuielile și pentru a atinge ținta ded deficit, Guvernul a impus limite la alocările pentru bunuri și servicii ale instituțiilor de stat.
"Exact din acest motiv am inițiat Ordonanța 52 pentru plafonarea la bunuri și servicii și am încercat să o facem cât de devreme posibil, tocmai pentru a mitiga riscul de derapaj pe ultimele două luni. Nu o să fie ușor, chiar dacă este mare ținta de 8,4% în continuare, dar eu cred că execuția actuală, plus tot ceea ce mai avem în gând să facem până la finalul anului, este compatibilă cu atingerea acestei ținte.
Pentru această plafonare la bunuri și servicii am fost criticați la final de an. Nu-mi place să fac plafonări, nu e deloc cel mai bun mesaj pe care l-ar aștepta primarii noștri, dar e un an foarte dificil și îi rog să ne înțeleagă, pentru că trebuie să încheiem acest an cu bine și să confirmăm această țintă.
Nu ne mai putem permite să avem o țintă de deficit care să nu fie confirmată. Și, anticipând presiunile din ulltimele două luni ale anului, am decis să luăm aceste măsuri legate de plafonările pe bunuri și servicii pentru chestiuni care pot fi amânate pentru 2026", a arătat ministrul.
În paralel, Ministerul Finanțelor a luat însă și alte măsuri, pentru a sprijini autoritățile locale, cum ar fi prelungirea perioadei pentru împrumuturi din Trezorerie pentru proiectele cu fonduri UE.
Pentru proiectul de buget pe anul următor, discuțiile încep spre final de noiembrie
Procesul de consultare pentru bugetul pe 2026 nu a fost încă demarat, însă deficitul ar trebui să coboare spre 6% din PIB.
"Exact așa cum am făcut la rectificare, nu am anunțat ținta de la rectificare foarte timpuriu, pentru că aceste lucruri trebuie foarte temeinic discutate și analizate. Nu am demarat efectiv procesul de consultare pe bugetul anului 2026, bănuiesc că undeva la finalul lunii noiembrie e momentul când vom face acest lucru, după ce discutăm cu toate ministerele de linie, dar tindem spre 6% și am anunțat încă de la rectificare cele două ținte în paralel, pentru că foarte multe din măsurile pe care le-am luat, le-am luat dozate pentru anul 2026, adresează anul 2026 mai mult decât anul 2025.
Pentru 2025 am încercat prin rectificare să acoperim cât mai mult din sumele restante sau nevoile de finanțare pe proiecte, pe PNRR, pe partea de îmbrumut, unde știți foarte bine că toate bugetele erau epuizate la luna august. După rectificare reușim să facem acest lucru, am acoperit aceste sume până la final de an, astfel încât să nu avem surprize și să reușim să ținem fluxul de plăți pentru PNRR în 2025 deschis", a declarat Nazare.
România așteaptă la EcoFin de pe 13 noiembrie aprobarea PNRR revizuit și tranșarea pozitivă a procedurii care poate duce la suspendarea de fonduri UE
"Primul rând aș începe prin a spune că suntem într-o cu totul altfel de realitate față de ce s-a întâmplat în cursul verii. Dacă ne amintim în care era atmosfera generală legată de încrederea în România în iunie-iulie și discuțiile din spațiu public din iunie-iulie, legate de un posibil downgrade, pierderea calificativului de investiții, aș prefera să ne raportăm în primul rând la acel moment, pentru că a fost un moment extrem de important, a fost o cumpănă pentru România pe care am reușit să o trecem cu bine.
Avem astăzi patru evaluări consecutive din partea agențiilor de rating cu menținerea ratingului, două evaluări în Consiliul Europene, prima în iulie, și din toate mesajele pe care au fost transmise și evaluările atât ale agențiilor cât și ale comisiei, suntem pe drumul cel bun", a spus ministrul.
La mijlocul lunii noiembrie, în Consiliul EcoFin ar urma să fie aprobată revizuirea PNRR, dar și clarificată situația procedurii care poate duce la pierderea de fonduri UE de către România. Procedura a fost declanșată la începutul acestei veri, pentru lipsa de acțiune în stabilizarea finanțelor statului, dar înainte ca Guvernul nou instalat să adopte pachetel de măsuri bugetare.
"Ne așteaptă un Consiliu extrem de important în această lună, pe 13 noiembrie, un Consiliu extrem de important în care avem două lucruri extrem de relevante. Primul este aprobarea formală a PNRR-ului renegociat, mult așteptată, de care avem nevoie pentru a putea să translatăm toate proiectele care au fost prioritizate în PNRR. Și, în al doilea rând, o primă evaluare în procedura de deficit excesiv, a întregilor măsuri, pachetul 1, pachetul 2 și tot ansamblul de măsuri pe care le-am adoptat.
Deci, practic, în acest Consiliu se va face această analiză a situației financiare a României, iar eu am mare încredere că, în urma acestei analize, vom avea un rezultat bun, pozitiv, și că acesta se va reflecta în elucidarea, tranșarea situației legate de suspendarea fondurilor europene, care era un alt pericol extrem de important prin care am trecut astă vară.
Mă aștept ca scrisoarea, întreaga procedură prin care Consiliu a informat Parlamentul European asupra situației economice a României și procedura, practic, declanșată în Parlament, în urma acestei evaluări pe care ECOFIN-ul o va face, suspendarea fondurilor să fie tranșată definitiv pentru 2026, ca reacție la măsurile adoptate de România în această perioadă.
Acesta este un mesaj pe care l-am mai dat, că perspectiva de a avea fonduri europene suspendate nu mai este de actualitate și e foarte important că e un mesaj de încredere pentru 2026. 2026 va fi anul PNRR, va trebui să ne concentrăm extrem de mult pe absorbția PNRR-ului", a declarat Nazare.
România nu mai are luxul obiectivelor modeste și și-a epuizat avantajul de cost, așa încât trebuie să parieze pe cunoaștere, inovare și competențe digitale pentru creșterea viitoare, spune Sergiu Manea, CEO BCR. Crede că sistemul bancar este parte din soluția creșterii și în actualul context economic complicat, în care statul trebuie să-și ajusteze deficitele, măsurile fiscale afectează cererea de consum, iar ritmul economisirii și al creditării se temperează.
După doi ani de expansiune accelerată, creditarea privată încetinește. Soldul creditelor neguvernamentale a pierdut din viteză în ultimele luni, crescând cu 7,5% an/an în septembrie 2025, față de +8,8% în 2024. Încetinirea se vede mai ales la creditele companiilor, unde avansul e de 6,1%, în timp ce împrumuturile de consum au continuat să impulsioneze creditarea de retail cu 9,1% an/an. Condițiile macroeconomice și prudența tot mai mare a clienților vor tempera creditarea și în viitorul apropiat, arată Manea, precizând că BCR previzionează o creștere moderată, de 5–7% anual în 2025–2026, în linie cu o dinamică normală, cel puțin jumătate din creșterea nominală a PIB.
Și ritmul de economisirea s-a temperat, cu un sold al depozitelor neguvernamentale urcând cu 6,7% an/an, față de +10,5% în 2024, în special pe fondul creșterii mai lente a veniturilor și al anticipației scăderii dobânzilor în 2026, remarcă liderul BCR.
Dincolo de aceste evoluții, deciziile privind dobânda de referință vor urmări și politicile băncilor centrale din regiune, în special din Polonia și Cehia, deoarece diferențialul de dobândă față de aceste țări e important, precum și politicile Băncii Centrale Europene și ale Fed din SUA.
În ciuda acestui contextului mai temperat în creditare și economisire, profitabilitatea sistemului bancar rămâne bună (cu ROE în trimestrul 2 din 2025 la 18,2%, semnificativ peste media de 10-11% a UE), așa că băncile au suficient spațiu pentru a finanța sustenabil economiei, spune Sergiu Manea.
„Finanțăm tot ce poate fi finanțat și e eligibil pentru creditare. Sectorul bancar este parte a soluției, are capacitatea de a continua finanțarea firmelor, în pofida riscurilor macro și geopolitice”, crede președintele BCR.
În opinia sa, ”România nu mai are luxul obiectivelor modeste. Până în 2030 trebuie să fim în top 20 global la ușurința de a face business, prin digitalizare, interoperabilitate și debirocratizare.
Spune că avantajul de cost, pe care țara s-a bazat până acum, a fost epuizat: „Dacă primele trei decenii de tranziție au fost despre integrare și capital străin, următorul pariu al României trebuie să fie pe cunoaștere, inovație și competențe digitale. Avem nevoie de educație, infrastructură și energie verde ca priorități naționale. Viitorul României poate să nu depindă de demografie, dacă transformăm capitalul uman, productivitatea și inovația în motor de competitivitate. România e la 80% din productivitatea UE, dar doar la 35% din salarii”.
În cazul Băncii Comerciale Române, finanțările corporate s-au triplat în ultimii șapte ani, de la 11 la 27,3 miliarde de lei. Raportarea pe primele 9 luni ale anului arată credite noi de retail și pentru microîntreprinderi de 13,8 miliarde de lei și credite corporate noi de 11 miliarde de lei (30% pentru investiții). În primele trei trimestre banca a finanțat peste 5.500 de companii, care susțin aproximativ 275.000 de locuri de muncă, iar 500 milioane euro au mers în finanțări sindicalizate.
„Peste jumătate dintre finanțările noastre din ultimii cinci ani au fost pentru investiții”, precizează Manea. A observat că antreprenorii învață să nu aștepte predictibilitatea din piață, ci să o creeze prin disciplină, prin planificare financiară riguroasă, diversificarea surselor de venit și investițiile în formarea continuă a angajaților. În plus, educația financiară, pe care banca sa o susține prin mai mult programe, ”te echipează cu toate resursele pentru a putea face față oricărui context. Este cel mai solid mecanism de protecție pe care îl putem oferi unei economii”.
Pentru finanțarea economiei, programele guvernamentale de garantare continuă să joace un rol semnificativ, spune președintele BCR, amintind că acestea reprezintă 17,5% din totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare și au facilitat accesul la finanțare pentru peste 40% dintre debitorii noi, majoritar firme din construcții, servicii și agricultură.
Riscurile s-au intensificat în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor bugetare și macroeconomice, dar sistemul bancar rămâne bine protejat, cu un grad de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante de 66%, peste media UE și cu portofolii de împrumuturi care și-au îmbunătățit structura, reducând expunerea la dobânzi variabile, de la 82% în 2022, la 46% în cazul creditelor ipotecare, și de la 30% la 10% la cele de consum, arată Manea. Precizează că și rata de solvabilitate, de 24%, se menține peste media UE de 19%, la fel ca și lichiditatea de 256%, față de 163% în UE, iar capitalizarea totală a sistemului depășește 176 miliarde EUR, una dintre cele mai ridicate din regiune.
O protecție care a pregătit sistemul bancar și pentru noile riscuri din economie. Manea amintește că România a încheiat 2024 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, iar țintele de reducere nu merg mai departe de 8,4% din PIB în 2025 și până la 6,0–6,5% din PIB în 2026. BCR și-a temperat prognozele pentru creșterea economică de anul acesta la +1,3%, iar pentru anul viitor anticipează un avans PIB de 2,1%. Estimează o inflație de 3,7% la finele lui 2026, în condițiile în care în luna septembrie a anului în curs indicatorul a fost 9,9%. Deficitul de cont curent rămâne de asemenea ridicat, indicând un risc structural persistent.
„România se află într-un proces de ajustare fiscală graduală, cu impact estimat la –2 puncte procentuale din PIB în 2026, ceea ce face realistă reducerea deficitului bugetar spre 6–6,5% din PIB. Acest efort de consolidare este esențial pentru restabilirea stabilității financiare și pentru menținerea credibilității internaționale”, spune Sergiu Manea.
În opinia sa, este important că România rămâne într-un scenariu de ajustare credibil, cu o economie stabilă și perspective moderate de creștere, bazate pe investiții și disciplină fiscală.
Impactul măsurilor fiscale în economie
Ajustarea fiscală include, însă, măsuri care își transmit efectele în economie, afectând și clienții băncilor, și sistemul bancar.
”Creșterea TVA la 21% și accizele mai mari induc un impuls dezinflaționist întârziat, după un posibil hop inițial al inflației. Cu un consum mai temperat, vedem o cerere de credite de consum mai mică”, arată președintele BCR.
Menționează că, în cazul băncilor, dublarea taxei pe cifra de afaceri, la 4%, se adaugă impozitului pe profit de 16% și afectează rezultatele, iar faptul că taxa e nedeductibilă crește efectul net.
În cazul băncii sale, pentru primele 9 luni din 2025, contribuția a fost de 614 milioane de lei, sumă cumulată din impozitul pe profit și taxa pe CA a băncilor.
Un efect bun pe termen lung al măsurilor fiscale, dacă se va reuși consolidarea bugetară, poate fi însă creșterea credibilității financiare, care ar putea reduce treptat randamentele titlurilor de stat, dacă deficitul se ajustează, spune Manea. Pentru bănci, completează acesta, reducerea acestor randamente ar putea aduce profituri din marcarea la piață a portofoliului de titluri de stat și riscuri suverane mai reduse pe termen mediu.
„Predictibilitatea fiscală, alături de accesul la finanțare pe termen lung și de parteneri care să-l ajute să înțeleagă riscul, sunt trei lucruri de care mediul de afaceri are nevoie. Astăzi, leadershipul economic înseamnă să construiești în jurul riscului. Într-o lume în care crizele interconectate au devenit noua normalitate, lecția rămâne aceeași: stai conectat la piață, anticipează, investește, adaptează-te și așa creezi reziliență”, arată președintele BCR.
În opinia sa, „România nu mai are luxul obiectivelor modeste” și ar trebui să își propună, la orizontul anului 2030, evoluții rapide în mai multe aspecte esențiale pentru dezvoltarea sa. Printre acestea, spune Manea, obiective de competitivitate și business ar putea fi avansul în Top 20 global la ușurința de a face business (față de locul 55 acum), digitalizarea integrală a proceselor publice și reducerea pașilor birocratici de înființare a unei firme, ambele până la cel puțin 60% din media UE, de la doar 35% acum.
Și capitolul productivitate și salarii ne putem propune mai mult, crede președintele BCR: alinierea la 90% din productivitatea UE, de la 80% azi, creșterea salariului mediu brut pe oră la peste 60% din media UE, de la 35% acum, și menținerea ritmului de creștere a productivității la 30% pe deceniu.
Pentru dezvoltarea inovării, ne putem propune să creștem investițiilor în cercetare-dezvoltare la cel puțin 3% din PIB (de la 0,5% azi, când suntem ultimii în UE) și să ajungem în Top 20 mondial la export cu complexitate economică, urcând de pe poziția 26 azi. De asemenea, minimum 20% din PIB ar trebui să vină din industrii high-tech (auto electric, AI, cybersecurity, pharma).
Un capitol extrem de important, spune Manea, este cel al educației și capitalului uman. Obiective propuse pentru 2030: Rată de absolvire BAC de peste 85% (de la circa 76% azi),reducerea ratei de abandon școlar timpuriu sub 12%, de la 16% astăzi, cel mai mare nivel din UE, creșterea ponderii absolvenților de profil tehnic/digital peste 40% și dublarea numărului de specialiști în IT și cybersecurity, de la circa 200.000 la 400.000.
Pe piața muncii, mai arată președintele BCR, ar trebui să ne propunem să creștem rata de ocupare a tinerilor peste 50%, de la doar 17,2% în T1 2025, și a ratei de ocupare generale peste 70%, de la 62,7%, dar și participării femeilor la peste 55%, de la 45% acum, când ocupăm locul 3 la coada UE.
Obiective pentru infrastructură și conectivitate pot fi: dublarea kilometrilor de autostradă până în 2030, de la 1.300km în prezent, finalizarea coridoarelor europene TEN-T, conectarea deplină a României la rețeaua europeană de transport și creșterea volumului de marfă tranzitat prin Portul Constanța cu 50% (de la 92,5 milioane de tone de marfă în 2023, când am reușit deja un avans cu 22,5% față de 2022, dintre care 25 milioane tone din relația cu Ucraina).
Nu în ultimul rând, spune Manea, România ar trebui să aloce cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, cu focus pe zona digital și AI și să ne propunem să avem cel puțin 10 start-up-uri românești integrate în ecosistemele NATO și UE de defense tech.
Măsurile de scădere a deficitului bugetar au un efect secundar în scăderea consumului, ceea ce a afectat și cererea de creditare - totuși, situația mai slabă a economiei nu se vede și în creșterea creditelor neperformante, spune Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania. El se așteaptă de la stat de programe care se susțină creditarea companiilor, precum IMM Invest, dar mai ales ca taxa bancară, recent dublată, să fie una temporară, pentru că pe termen mediu și lung va afecta creditarea.
Omer Tetik spune că evoluțiile macroeconomice nefavorabile din ultima vreme nu afectează doar anumite sectoare economice, ci impactul este așteptat să se împrăștie în economie.
„Dar deocamdată nu vedem un impact direct, mai mult efectul secundar”, spune Tetik.
„Consumul este în scădere, probabil că o parte din oamenii care fie din cauza schimbări fiscale au mai puțin bani sau sunt niște schimbări în contractele lor, pe de altă parte alții sunt mai îngrijorați sau preocupați, iau măsuri, așa că consumul este în scădere față de anii trecuți”, spune Tetik.
Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 3,5% în termeni anuali în august și cu 4% față de iulie, primele date după creșterea cotelor TVA și a accizelor. În comparație, creșterea vânzărilor era anul trecut și de două cifre.
Pasa economică mai slabă, cu o dinamică a PIB de doar 0,3% la jumătatea anului, nu se vede însă într-o creștere a creditelor neperformante, explică Tetik, evoluție pe care o pune pe seama experienței băncilor din crizele precedente.
Tetik spune că cererea de creditare, cel puțin dinspre companii, s-a concentrat pe câteva sectoare.
„Cererea de creditare există, nu este foarte mare, dar mai mult în zona de sectoare cheie, de la agricultura, energie, infrastructură. Și asta va aduce un impact pozitiv, sperăm, și în alte segmente economiei”, spune Tetik.
Dinamica anuală a creditării a încetinit la 7,5% în septembrie, de la peste 9% în vară. Mai mult, având în vedere inflația ridicată, de aproape 10%, creditarea a scăzut cu circa 2% în termeni reali.
Tetik a notat lansarea garanțiilor de stat prin BID începând de săptămâna viitoare, anunțată de ministrul Finanțelor.
„Așteptam cu mare interes programe guvernamentale, pentru că absența unor programe gen IMM Invest s-a simțit. Adică aceste programe, chiar dacă nu toate IMM-urile au beneficiat, totuși încurajează, fac planuri, chiar dacă nu se încadrează în program, după aceea încearcă să implementeze planurile cu surse proprii sau cu finanțarea bancară. Adică aduce această încredere, cum a menționat și domnul ministru, în economie de bază”, spune Tetik.
De la stat Tetik cere ca taxa bancară (așa numita taxă pe active financiare) să fie una temporară. Cuantumul acesteia s-a dublat de la 2% la 4% din veniturile bancare brute, fiind parte din primul pachet fiscal, cel cu creșterea birurilor.
La jumătatea anului, grupul BT plătise 166 de milioane de lei pe această taxă. Pentru întreg anul 2025, Tetik estimează impactul la peste 400 de milioane de lei.
„Și anul viitor, încă nu am stabilit bugetul, dar estimam să fie peste 650 milioane de lei. Asta înseamnă aproape dublare impozitului pe profit. Așa că sperăm, folosind și ocazia că domnul ministru este acolo, că această măsură este temporară, pentru că băncile trebuie să fie profitabile. Nu ne este rușine că suntem eficienți și profitabili”, spune Tetik.
„Pentru economie în creștere avem nevoie de bănci bine capitalizate, profitabile și investitori care sunt încurajați să investească în bănci. Atunci, impactul, încercam să absorbim pentru un an, doi, dar pe termen mediu și lung este o povară importantă care periclitează creditarea”, adaugă directorul general al BT.
Tetik notează însă contextul financiar „un pic mai pozitiv” față de cum era la începutul verii în ceea ce privește piața de obligațiuni, după ce ratingul suveran a fost confirmat de către agențiile internaționale.
Banca Transilvania ar putea ieși pe piețele internaționale cu o primă emisiune de obligațiuni din programul de 2 miliarde de euro, până în finele acestui an.
„Este și un program necesar pentru diversificare bazei de capital, să putem să dăm și randamente bune și dividende către acționarii noștri și plus să aducem capital și bani în țară”, spune Tetik.
Programul de 2 miliarde de euro reprezintă o extindere a celui de 1,5 miliarde de euro adoptat în anul 2023 de emisiune pe termen mediu.
Grupul Banca Transilvania a înregistrat în primele șase luni ale anului un profit net de 1,97 miliarde lei, față de 2,14 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Măsurile fiscale adoptate în vară au impact asupra tuturor categoriilor de clienți, iar consumul este în încetinire, cu o contracție a salariului real, arată Mihaela Lupu, președinta executivă a UniCredit Bank România. Cu toate acestea, UniCredit a majorat creditarea peste media sistemului bancar, în paralel cu încheierea fuziunii cu Alpha Bank în luna august și Lupu declară că rămâne optimistă cu privire la anul următor, când creșterea economică este așteptată să accelereze.
„Observăm și noi vis-a-vis de comportamentele clienților – da, a scăzut cererea. În prima jumătate anului am văzut creștere relativ bună față de prima jumătate a anului trecut. Am văzut o încetinire a cererii în trimestrul al treilea, în special pentru creditele de consum”, arată Mihaela Lupu.
Grupul italian a anunțat un portofoliu de credite de 13 miliarde de euro în România și un volum de 14,1 miliarde de euro al depozitelor la 9 luni. Cota de piață după active a UniCredit, după fuziunea cu Alpha Bank, a urcat la 12%, iar cea pe credite la 13%, spune Mihaela Lupu.
În piață, dinamica anuală a creditării a încetinit la 7,5%, ceea ce corespunde unei rate reale de circa -2%, având în vedere inflația ridicată.
Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 3,5% în termeni anuali în august, întrerupând o lungă perioadă de creștere, care în 2024 atingea și două cifre. Mihaela Lupu remarcă contracția în termeni reali a salariilor în luna august (-5%), din efectul combinat al încetinirilor de creșteri nominale ale lefurilor și inflația de aproape 10%.
„În același timp, pe partea de economisire, vedem prudență în comportamentul oamenilor. Vedem că oamenii doresc să-și creeze rezerve”, spune Lupu.
Deși depozitele au crescut cu doar 6,7% în termeni anuali în sistemul bancar, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 3% ajustat cu inflația, au crescut în schimb achizițiile de titluri de stat Fidelis, notează Lupu.
„Deci vedem prudență. Din perspectiva comportamentului clienților, absolut toate categoriile de clienți sunt impactate de măsurile fiscale, de incertitudine, dar suntem optimiști”, arată Lupu.
„Urmărim în orice caz foarte atent categoriile care sunt cele mai pe radar să vadă deteriorări ale comportamentului de plată, pentru că despre asta este vorba. Vedem cel mai mare impact posibil pe zona de credite negarantate și programul IMM Invest de anul trecut, care se termină aici. Urmărim cu mare atenție”, spune Lupu.
Rata creditelor neperformante la nivelul sectorului bancar a urcat la 2,8% în august, de la 2,5% în martie, menționează Lupu.
„Deci urmărim toți acești parametri, dar suntem încrezători. Suntem încrezători și continuăm să susținem economia”, adaugă președinta executivă a UniCredit.
Lupu spune că rămânem centrați pe discuțiile privind deficitul bugetar, în timp ce lumea se schimbă rapid și ar putea arăta complet diferit în numai câțiva ani ca urmare a digitalizării accelerate, ceea ce va schimba și băncile.
„Lumea cred că se va schimba, cred că rolul sucursalelor va deveni din ce în ce mai mult de consultanță și advisory și atunci toate tranzacțiile, observăm din ce în ce mai mult și cu o viteză uluitoare, se mută pe mobile și pe zona digitală”, spune Lupu.
Din fuziune, UniCredit a preluat și zone de business de la Alpha Bank, cum ar fi brokerajul și a preluat și anumite produse fanion.
„În perioada următoare vom lua acest momentum pe care echipele le au, avem oameni foarte buni, extraordinari din ambele echipe și vom continua să dezvoltăm pe zona digitală”, spune Lupu.
Pentru anul următor, prognoza băncii este că economia românească va crește cu 1,5%, față de 0,6% în acest an – estimări revizuite recent în jos. Totodată, deficitul bugetar este așteptat să scadă de la 8,4% în acest an la 6% în 2026.
Din partea politicii monetare, UniCredit așteaptă o scădere a ratelor cheie după jumătatea anului viitor, când inflația va scădea.
Directorul general al Garanti BBVA România, Mustafa Tiftikcioğlu, atenționează asupra efectului disproporționat al taxei recent dublate pe cifra de afaceri asupra rezultatelor băncilor medii și mici și spune că aceasta afectează investițiile. Deși înțelege că și băncile trebuie să contribuie la ameliorarea situației bugetare, Tiftikcioğlu arată că doar taxa de 4% a ajuns să reprezinte aproape jumătate din profit.
„Înțelegem în totalitate cerința și suntem conștienți de provocările cu care se confruntă Guvernul”, spune Tiftikcioğlu. „Având în vedere deficitul bugetar mare, suntem conștienți de provocări”.
Astfel, de la ceea ce trebuia să fie o taxă pe profituri excesive s-a ajuns la o taxă crescută de la 2% la 4% din veniturile bancare brute, care în cazul unei bănci de talie medie precum Garanti a ajuns să aibă un nivel semnificativ raportat la profit.
„Taxa este de aproape 50% din profitul nostru, începând cu semestru doi și va continua și anul viitor”, spune Tiftikcioğlu.
În 2024, Garanti a plătit o taxă pe cifra de afaceri de 25,7 milioane de lei, nivel egal cu cel al impozitului pe profit de 16%, și a înregistrat un profit net de 135 de milioane de lei. Banca nu a publicat bilanțul la jumătatea acestui an sau la 9 luni.
În planul inițial, când taxa a fost introdusă în 2023, se prevedea că aceasta va scădea de la 2% în 2024 și 2025, la 1% în 2026, dar în schimb s-a dublat, singura concesie fiind făcută băncilor foarte mici (cotă de sub 0,2%). Acum, Guvernul promite că nivelul curent va fi unul temporar.
„Sperăm să se normalizeze și sperăm că se va reconsidera calcularea pe baza profitului. Și pentru a vă da un alt exemplu. Am trecut printr-o perioadă de investiții mai extinse și ne-am asumat niște investiții noi și bineînțeles că această taxă produce efecte negative și în acest direcție, asta vă pot spune foarte clar. Este o provocare importantă”, spune Mustafa Tiftikcioğlu.
Despre sectorul bancar, Tiftikcioğlu spune că stă bine în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane, peste media UE, dar în schimb gradul de intermediere financiară este redus, ceea ce afectează nu doar băncile, ci și stabilitatea macroeconomică.
El avertizează însă cu privire la volatilitatea recentă și atrage atenția cu privire la evenimentele care ar putea submina încrederea în economia românească venite dintr-o instabilitate politică.
„România va fi capabilă să susțină și să treacă peste această perioadă de volatilitate crescută la nivel macro. Dar trebuie să subliniez că așteptările și managementul așteptărilor e critic”, spune Tiftikcioğlu
„Dacă nu vedem mai multă volatilitate politică, atât noi, cât și clienții vom fi capabili să trecem prin această perioadă relativ simplu. Dar dacă se vor deteriora în continuare, vor afecta atât condițiile macro, cât și performanța anumitor sectoare”, adaugă directorul Garanti BBVA.
Președintele Directoratului Raiffeisen Bank România, Zdenek Romanek, spune că se așteaptă la o stabilizare a situației economice, după șocul inițial al reacției la măsurile fiscale. Anul viitor vede o accelerare a creșterii economice și vorbește de adaptabilitatea companiilor românești, care a început să fie vizibilă și pe piețele externe
Raiffeisen Bank estimează o creștere redusă a PIB în acest an, de 0,7%, dar anul următor previzionează o revenire, cu un avans de 1,3%. Zdenek Romanek spune că firmele și-au redus investițiile ca urmare a incertitudinilor de la începutul anului.
„Nu e valabil doar pentru companii, ci și pentru persoane fizice. Când vezi atâta incertitudine în piață privind locul de muncă, venitul disponibil, te gândești mai atent în ce vrei să investești, ci dacă vrei să-ți iei o locuință nou sau o mașină nouă”, arată Romanek.
Sondajele de specialitate arată un declin al încrederii în perspectiva economiei, cu date din ce în ce mai reduse după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai. Apoi, încrederea a fost din nou zguduită, mai ales în rândul populației, de măsurile anunțate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv creșteri de taxe și impozite.
„În același timp, văd pentru fiecare ciclu și mai ales pentru acesta, multe lucruri se mișcă repede. Dacă ne uită cu arăta din punct de vedere emoțional situația din ianuarie, nimeni nu știa cum vor evolua lucrurile. Și, pașii concreți, măsurile fiscale și cifrele au făcut palpabilă toată această schimbare în decursul verii. Multe companii acum reacționează și, într-o fază inițială, vor fi reacții exagerate, apoi situația se va stabiliza, odată ce toată lumea se obișnuiește cu noul context. Vedem din discuțiile cu clienții noștri că se adaptează”, spune Romanek.
Președintele Raiffeisen spune despre companiile din România, în comparație regională, că „sunt foarte adaptabile, foarte flexibile”, și că fac față concurenței și se adaptează repede și pe piețele externe.
În ceea ce privește băncile, pe lângă creditare, despre care se vorbește mult, în comparație cu alte piețe se vorbește mai puțin, inclusiv în comparație cu alte țări, de alte servicii financiare, cum ar fi pensiile private, asigurările și investițiile pe termen lung. „Este o oportunitate în calitate de consilieri financiari pentru clienții noștri”, spune Romanek
Oficialul Raiffeisen Bank spune că banca își achită partea pentru consolidarea bugetului, inclusiv taxa bancară majorată, dar că este important ca statul să păstreze caracterul temporar al impozitului de 4%.
România traversează o perioadă de încetinire a creșterii economice, necesară pentru consolidarea fiscală și menținerea stabilității macroeconomice, spune Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România.
„Trecem printr-o perioadă de încetinire a creșterii economice și e bine, dacă pot să spun așa, pentru că avem nevoie de această consolidare fiscală, care aduce încetinirea economică, dar nu este un fenomen neașteptat”, a arată Mihaela Bîtu, CEO la banca ING.
Bîtu a mai spus că piețele financiare sunt acum mai calme, dar rămân sensibile la evenimente noi, motiv pentru care a insistat asupra importanței stabilității politice și a consecvenței politicilor economice și fiscale ale Guvernului.
În final, ea a subliniat nevoia unei viziuni strategice de țară și schimbarea modelului economic bazat pe fonduri europene și pe costuri reduse ale forței de muncă. “Avem nevoie de definirea unei strategii pe termen lung: „România are capacitatea de a-și defini un nou model economic, bazat pe inovație, disciplină și stabilitate. Aceasta este responsabilitatea noastră comună”.
„Trebuie să ne regândim strategia de țară și să definim un model economic care să propulseze România. Printre vectorii de creștere se numără și sectorul apărării, care poate genera activitate economică fără a afecta deficitul bugetar prin instrumente dedicate”, a declarat ea, adăugând că banca face parte din Defence Security and Resilience Bank.
Consorțiul menționat este în proces de constituire și este destinat finanțării proiectelor din domeniul apărării, securității și infrastructurii critice. Scopul lui ar fi să susțină țările NATO și UE în consolidarea capacităților de producție de echipamente militare și tehnologii strategice, fără a crește direct deficitul bugetar.
Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu, arată că băncile, deși trebuie să dea un semnal pozitiv pentru economie, sunt tratate diferit față de restul firmelor, fiind taxate semnificativ mai mult. Mai mult, acestea au un rol tot mai pronunțat de agenți ai statului, în timp ce în economie și politica fiscală persistă probleme structurale care fac ca veniturile bugetare să fie debalansate, venind în mare măsură de la o mână de firme mari.
Florin Dănescu spune că știe că băncile trebuie să dea un semnal pozitiv pentru așteptările din economie, chiar dacă în realitate există lucruri de care acestea sunt nemulțumite.
„Suntem solidari și prin plata unor contribuții mai mari decât în alte industrii, uneori foarte mari, dacă e să ne uităm în structura băncilor mari, mijloci și mici”, spune Dănescu.
Media de contribuție din profit, după aplicarea taxei de 4% pe cifra de afaceri e undeva la 30%, cu un interval între aproximativ 28% și 80%. La nivelul băncilor medii, media de 50%, iar la nivelul băncilor mici, 75%, poate chiar 80%, cu toată excepția aceea pentru 0,2% cotă de active din piață, arată Florin Dănescu.
„Din păcate, băncile, care sunt o autostradă foarte curată pentru fiscalitate și pentru respectarea legii, pe această autostradă circulă mai puține mașini, așa, într-o formă metaforică, adică intermedierea noastră financiară este scăzută comparabil cu mediile europene”, spune Dănescu.
Înainte, Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, avertiza că taxa bancară va afecta creditarea pe termen mediu și lung dacă este menținută.
Intermedierea financiară, adică ponderea activelor bancare în PIB, este de 50% în România, cel mai redus nivel din UE, la distanță semnificativă față de următoare clasată, Lituania, la aproape 87%, sau țările din regiune Cehia (131%), Ungaria (106%), Bulgaria (93%), Polonia (93%), potrivit datelor de la Banca Națională a României.
Al doilea punct atins de Dănescu se referă la tendința generală, care nu este numai a României, ci una extinsă la nivel european, de a i se atribui sistemului bancar funcții ale statului, cum ar fi controlul antitero sau prevenirea spălării banilor, fără ca băncile să dorească acest lucru și fără retribuție.
Acest lucru este mai vizibil în Europa, unde economia este finanțată cam trei sferturi de bănci și doar un sfert de piețele de capital, invers față de SUA.
„Și asta înseamnă că această tendință în Europa este mult mai puternică la nivel de cost al produselor oferite de bănci, sau al finanțării statelor și economiilor europene”,
Costul de conformitate este evaluat de marile firme de consultanță din Big Four la 1,5% din active, ceea ce este de trei ori peste randamentul activelor la nivel european, arată Dănescu.
Acest cost cu reglementarea are un impact mai important în țările mai puțin dezvoltate sau cu intermediere financiară mai mică, adaugă Dănescu.
Mai departe, președintele executiv al ARB spune că băncile, care știu multe despre cum funcționează economia, vor continua să meargă cu explicații și sugestii către guvern, chiar dacă, sugerează el, acestea nu au fost primite în trecut de executiv.
„Probabil că și de aceea noi, vă spuneam, mergem foarte des în fața guvernelor și ne facem datoria și propunem. Ceea ce ne așteptăm în viitor este ca, eu știu, voința politică, o să fiu foarte întortocheat acum, voința politică să se apropie tot mai mult de teoria economică. Cât timp astea se vor nega una pe cealaltă, vom mai discuta despre deficite, despre reforme necesare structurale și așa mai departe”, spune Dănescu.
El adaugă că una dintre principalele probleme structurale din România este legată de colectarea redusă a taxelor, în urma căreia statul nu are suficiente resurse pentru investiții și protecție socială, astfel că face deficite.
Dănescu exemplifică prin structura contribuțiilor la bugetul României. Astfel, 99,8% din companii au aproximativ 65% din salariații din domeniul privat, iar 0,02% din companii, companiile mari, au 35% din salariați și sunt responsabile pentru 70% din contribuțiile fiscale.
„Dacă faci niște calcule (...) vei observa că e o problemă structurală masivă care e redată așa, de exemplu un salariat al unei firme mari sau o firmă mare prin salariații săi, iei în calcul și numărul de salariați, contribuie cam de 3,5-4 ori mai mult decât marea masă a cantității contributive a României. Astea sunt probleme structurale foarte mari care ajung la bănci”, spune Dănescu.
Impactul negativ al acestei situații, arată Dănescu, se vede în costurile mai mari de creditare, ratele mai mari de neperformanță, riscul ridicat de țară și deficitele bugetare ridicate.
Piața asigurărilor are un potențial de creștere ridicat, ținând cont de gradul de cuprindere redus, de sub 30%, care arată că 2 treimi din România rămâne neasigurată, deși expusă riscurilor, a declarat Virgil Șoncutean, CEO Allianz Țiriac Asigurări.
"Piața de asigurări se maturizează, fiecare jucător se poziționează adecvat față de această realitate pentru că România rămâne o piață a oportunităților mai mult decât o piață a crizelor. Mă uit la portofoliul nostru de clienți, noi fiind prezenți în fiecare linie de business, și ratele de retenție ale clientilor – chiar și în zona RCA, o linie de business un pic mai volatilă, depășesc 70%. Non auto și life se duc spre 90, chiar 95%. Odată ce clienții au intrat în sistemul de asigurare și au înțeles utilitatea nu mai pleacă. Poate se mută de la un asigurător la altul, dar există o bază foarte sănătoasă pe care se poate construi", a afirmat Șoncutean.
Pornind de la această bază se conturează două mari oportunități pentru companiile de profil, una fiind acoperirea întregului necesar de pretecție financiară a clientilor existenți, iar cealaltă a nonclienților - economia neasigurată, dar expusă și ea riscurilor.
"Cea mai mare parte din România în care trăim este neasigurată. Doar RCA-ul are un grad de cuprindere mai mare de 70% - nu știu exact procentul –, celelalte forme de asigurare sunt într-o zonă sub 30% grad de cuprindere. 2 treimi din România în care trăim este neasigurată. Asta nu înseamnă că nu este expusă. (...) Oportunitatea pe piața asigurărilor rămâne mai mare decât constrângerile", explică CEO-ul Allianz Țiriac.
"Pentru dosarele în care avem documentele plățile sunt deja făcute. Noi am contactat clienții în primele ore de la dezastru, să ne asigurăm în primul rând că oamenii sunt în siguranță. Sumele asigurate pentru cele 27 de polițe depășesc 2 milioane de euro", spune Șoncutean.
Managerul arată că după un eveniment nefericit există o perioadă imediat următoare în care vânzările de polițe specifice crește semnificativ, avansul actual pentru Allianz Țiriac fiind de peste 60%.
"Dar asistăm și la o memorie de scurtă durată. Această perioadă durează câteva săptămâni, apoi revine la o zonă de normalitate. De asta compontenta de educație finanaciară continuă este esențială. Astfel de evenimente trezesc conștientizarea nevoii de asigurare, dar avem nevoie de un efort continuu pentru a duce asigurarea ca parte dintr-un firesc al lucrurilor. Vorbim despre instrumente financiare, o piață financiară, soluții de acumulare și decumulare mai nou, o dată cu legea de plată a pensiilor private și nu numai, însă uităm că de fapt protecția financiară prin asigurare este fundamentul tuturor. În fața unui eveniment acoperit de polițele de asigurare orice soluție de economisire sau investiție poate să dispară în câteva secunde ca să compenseze un astfel de eveniment", afirmă Șoncutean, subliniind că polița de asigurare oferă o protecție reală, care reprezintă fundamentul independenței și sănătății financiare atât în cazul persoanelor fizice cât și firmelor.
Șoncutean a mai spus că în cazul în care există documentele necesare compania pe care o reprezintă oferă o rezoluție de plată în 2 ore, în 90% din cazuri.
Expunerea PAID la riscul de cutremur a ajuns la aproape 50 de miliarde de euro, însă doar o locuință din patru este asigurată. România rămâne una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața dezastrelor naturale, iar implementarea deficitară a legii asigurărilor obligatorii accentuează riscul. Nicoleta Radu, Director General al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), atrage atenția asupra importanței implicării autorităților și a nevoii urgente de a schimba mentalitatea privind asigurarea locuințelor.
PAID România gestionează sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor, de la emiterea poliței până la instrumentarea daunelor și contractarea reasigurărilor necesare pentru acoperirea acestora. Este instituția care administrează cel mai mare risc natural la care este expusă România – cel de cutremur.
„Expunerea PAID se apropie în prezent de 50 de miliarde de euro. Este un risc enorm, un risc strategic pentru România”, a declarat Nicoleta Radu, Director General al PAID România.
Deși românii conștientizează existența riscului seismic, la nivel național nu s-au luat încă măsuri ferme pentru acoperirea acestuia printr-un grad ridicat de asigurare. După 16 ani de activitate, PAID a reușit totuși să crească gradul de cuprindere al asigurărilor obligatorii până la aproape 24%.
„Asta înseamnă că aproximativ 2,33 milioane de locuințe sunt asigurate dintr-un total de 9,8 milioane. Avem o locuință din patru asigurată, dar trei din patru rămân neasigurate. România este extrem de vulnerabilă”, a subliniat Nicoleta Radu.
Directorul PAID a explicat că, în absența unui sistem solid de asigurări, ar fi imposibil ca pierderile generate de un cutremur major să fie acoperite prin alte mijloace financiare. Deși România este una dintre puținele țări din lume care a implementat o formă de asigurare obligatorie pentru locuințe, aplicarea legii rămâne deficitară.
„Legea a fost o inițiativă bună, mult lăudată în exterior, însă trebuie să recunoaștem și limitele acestui sistem. Este o lege obligatorie, dar nu este implementată corespunzător”, a precizat ea.
Există însă și semne pozitive. În urma inundațiilor din vara și toamna acestui an, mai multe autorități locale și centrale au început să recomande public încheierea polițelor de asigurare.
Totuși, problema de fond ține de lipsa încrederii în autorități.
„Despre asta e vorba – despre recâștigarea încrederii. O cultură a riscului se creează în momentul în care oamenii văd în autorități un exemplu. Dacă ele nu respectă legea, nici cetățenii nu o vor face”, a declarat Nicoleta Radu.
Această lipsă de exemplu se reflectă chiar în comportamentul instituțiilor publice, care nu își asigură propriile locuințe.
„Primăriile au obligația să-și asigure locuințele aflate în proprietate – de serviciu sau pentru cazuri de urgență. Nici măcar aceste locuințe nu sunt asigurate. Doar un sfert dintre ele sunt acoperite prin polițe”, a subliniat Nicoleta Radu, evidențiind nevoia de exemplu din partea statului.
În ceea ce privește capacitatea PAID de a face față unui cutremur major, compania dispune în prezent de un program solid de reasigurare, plasat la instituții internaționale de top.
„Avem un program de reasigurare de 1,4 miliarde de euro, la reasigurători cu rating minim A-. Această capacitate crește continuu și probabil vom atinge 2 miliarde de euro în cel mai scurt timp”, a declarat Nicoleta Radu.
Chiar și așa, dimensiunea unui potențial dezastru ar putea depăși capacitatea totală de despăgubire.
„Sunt sume mari, sume pe care Guvernul României nu le-ar putea pune la dispoziție imediat. Însă trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu celelalte șapte milioane de locuințe neasigurate. Daunele ar fi colosale, iar statul nu le-ar putea acoperi”, a atras atenția directorul PAID.
Nicoleta Radu a subliniat că problema nu este una de cost, ci de mentalitate.
„Vorbim despre un produs de masă, cu un preț modic. Nu este vorba de o incapacitate financiară, ci de o lipsă de înțelegere a beneficiilor, de lipsă de educație financiară și, mai ales, de lipsă de autoritate în aplicarea legii”, a declarat ea.
În opinia sa, incertitudinile economice și climatice ar trebui să determine populația să fie mai atentă la protecția locuințelor.
„Mentalitatea nu se poate schimba peste noapte. Se schimbă în generații. De aceea, pentru produse esențiale la nivelul întregii țări, cum este asigurarea obligatorie a locuințelor, avem nevoie de implicarea autorităților. Fără sprijinul lor, nu putem impune un asemenea produs peste noapte”, a concluzionat Nicoleta Radu.
Companiile de asigurări s-au mișcat repede cu avizările și constatările în cazul exploziei din cartierul bucureștean Rahova, susține Mihai Tecău, CEO Omniasig Vienna Insurance, anunțând totodată că apartamentul unde a avut loc explozia era asigurat la Omniasig.
"Am fost și noi acolo, din primele ore. Ca toți asigurătorii, a fost o mobilizare și cred că este foarte bine venit la un eveniment de acest gen, mai ales în zona de retail, să se facă o desfășurare de forțe, în sensul ca și avizările și constatările să se facă foarte rapid. Fiindcă atunci putem arăta cât de puternici suntem și cum putem să reacționăm în cazuri de genul ăsta", a spus Tecău.
CEO-ul Omniasig a adăugat că blocul "a bubuit" și "s-a rupt în 2".
Tecău a anunțat, totodată, că într-un alt caz recent în care Omniasig este implicată în calitate de asigurător, respectiv incendiul în care a ars depozitul din Pantelimon și marfa din acesta, cercetările continuă, fiind vorba despre o poliță specială, care permite asiguratului să-și continue activitatea, într-o altă locație, și care acoperă pierderea profitului din activitatea de bază.
"Am facut constatările de bază, suntem în evaluări, așteptăm sumele asigurate, verificăm și suntem prezenți, alături de asiguratul nostru. (...) Polițele de asigurare sunt de circa 7 milioane de euro, din care 1 milion în reținere și restul reasigurare", detaliază Tecău.
El afirmă că România "stă pe niște riscuri destul de grave", dând ca exemplul cutremurele, pentru zona de retail (locuințe).
În ceea ce privește inundațiile, Omiasig a intenționat să ofere gratuit 400 de polițe în zona Pechea, afectată de astfel de evenimente, dar a reușit să ofere doar 200.
Mai departe, Tecău a vorbit despre oportunitățile oferite de piața de profil, pe diferitele segmente: "Dacă mergem la clientul corporate, privat, cu siguranță deschiderea către asigurare există: vrei să faci business, ai nevoie de asigurare. (...) Venind către corporate de stat, cu siguranță este un mare dezechilibru. Unde asigurarea este obligatorie, cu siguranță își va face. Unde nu, cred că există destul de mult loc, dar nu am făcut o evaluare a activelor statului care lipsesc din asigurare".
Și în ceea ce privește IMM-urile, privite ca "o mare zonă gri", cu deficit, există posibilități de creștere, ceea ce ar duce implicit la dezvoltarea pieței de asigurări.
"Nu poți să asiguri orice. Trebuie să îmbunătățești și riscul în aceeași măsură. Nu se poate, este un business perdant dacă mergem doar să facem asigurare fără să ne gândim și la îmbunătățirea riscului", atenționază CEO-ul Omniasig.
România ar putea scapa de perspectiva negativă a ratingului de țară începând de la jumătatea anului următor, o consecință a măsurilor de consolidare luate în ultimele luni, a transmis Ștefan Nanu, Director General al Trezoreriei Statului, Ministerul Finanțelor. Potrivit acestuia, dobânzile, care au ajuns la un nivel ridicat în contextul deficitelor bugetare ridicate din ultimii ani, sutn pe un trend de corectare, iar Finanțele vor pune o presiune suplimentară pe dobânzi în noiembrie și decembrie, cu emisiuni nete negative, adică împrumuturi mai mici comparativ cu plățile făcute către investitori în contul datoriei care ajunge la scadență.
Perspectiva ratingului suveran al României a fost modificată de la stabilă la negativă pe final de 2024 și început de 2025, de către toate marile agenții de rating, după ce Guvernul a încheiat anul 2024 cu un deficit ESA de 9,3%, cel mai ridicat din UE, deși începuse anul cu o țintă de 5% din PIB. Astfel, S&P a coborât perspectiva la negativă în ianuarie 2025, Fitch în decembrie 2024, iar Moody's în martie 2025.
În această vară, România a fost foarte aproape de a-și pierde ratingul suveran recomandat pentru investiții, categorie unde se află de mai mult timp pe ultima treaptă. O retrogradare în categoria junk (nerecomandată investitorilor) ar fi reprezentat o lovitură puternică, inclusiv în ce privește dobânzile. Agențiile de rating au menținut pentru moment evaluările actuale, după ce noul guvern, condus de Ilie Bolojan, a luat măsuri dure de stabilizare a finanțelor statului, inclusiv creșterile de taxe din luna iulie.
"Încep să vină și roadele tuturor măsurilor care s-au luat în ultimele câteva luni. E inevitabil că o să avem acest trend dacă ne menținem pe linia asta. Am avut confirmări de rating, avem niște măsuri care ne înscriu clar pe o ajustare fiscală. Sunt clare niște obiective de a reduce destul de semnificativ deficitul în anul următor, spre 6%. E un sentiment foarte bun în piață, discutăm cu toți investitorii pe orice instrument de datorie pe care l-am emis în ultimul timp de la euroobligațiuni, la plasamente private, titluri de stat pentru populație, e o cerere foarte mare, ceea ce confirmă așteptările piaței că dobânzile se vor duce în jos. Atât timp cât ne menținem și cred că o să ne menținem pe linia asta, vor veni clar și nu doar confirmări din partea agenților de rating, dar sper să scăpăm de acea perspectivă negativă la începutul anului viitor.
România a avut o perioadă dificilă începând din noiembrie anul trecut până prin luna mai 2025, cu dobânzi care nu se justificau pentru situația și fundamentele României, a spus directorul Trezoreriei.
Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute în noiembrie și decembrie sume mai mici față de ce plătește în contul datoriei ajunse la scadență. Această creștere de lichiditate la investitori mari și bănci, va pune o presiune suplimentară pentru scăderea dobânzilor la care se împrumută statul.
"Strategia noastră este să fim foarte prudenți și ne-am prefinanțat. Iar în momentul de față și faptul că nu punem o ofertă prea mare pe piață și nu o să o facem la așteptările pieței noiembrie și decembrie, vom avea o emisiune negativă, practic, o emisiune netă negativă în ultimile două luni. Și asta va pune presiune și mai mare pe dobânzi. Deci, lucrurile cred că o să meargă și mai bine în perioada următoare. Presiunea pe dobânzi e necesară a fi pusă. Deja, o cheltuială importantă în bugetul de stat este cea cu dobânzile", a explicat Nanu.
Pentru acest an, estimarea Ministerului Finanțelor pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, față de 36,2 miliarde lei anul trecut.
"Suntem cam pe la 54 de miliarde de lei. Și, normal, dobânzile, ca și sumă absolută, cresc, pentru că crește stocul datoriei. Deci cu stocul datoriei, pe măsură ce avem deficite, normal că în valoare absolută dobânzile cresc, iar dacă PIB-ul nu crește și el corespunzător, dobânzile ca aport în PIB cresc. Ne așteptăm să crească dobânzile ca aport în PIB peste 3% în anii următorii. Cum și datoria ca aport în PIB va sări de 60%. Asta este ceea ce am discutat și cu Comisia Europeană. Ceea ce e important este ca pe un orizont de timp mediu să ajungem la surplus primar. Dacă ajungem la surplus primar, atunci începem să ne întoarcem să reversăm situația.
Până n-ajungem la surplus primar, nu putem să reversăm, decât cu niște creșteri economice spectaculoase. Deci, practic, acest plan pe termen mediu ne este necesar. Nu e o chestie că ne-o impune Comisia Europeană. Dacă vrem să ajungem să ducem dobânzile în jos și rata datoriei în jos, trebuie să ajungem la surplus primar. Bineînțeles, dacă se uită la deficitul bugetar de anul ăsta, 8,4% nu e un achievement vis-a-vis de 9,3%. Dar, la fel, dacă scazi din acest 8,4% cât înseamnă dobânzile, care sunt undeva la 2,8%, ajungi, practic, la un deficit primar mult mai mic decât ăla de anul trecut. Și, la fel, se va menține și în perioada următoare. Deci, asta e ideea, să se diminueze deficitul primar până când începe, de fapt, să se transforme într-un surplus", a declarat Nanu.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să treacă printr-o schimbare pentru a se capacita și face față noilor provocări generate de evoluția tehnolgică și digitalizare, a transmis Alexandru Petrescu, președintele ASF.
"Cred că este un prim pas de maturitate, de sanitate financiară, care ne arată că investitorul de retail sau investițional este unul informat, care poate predicționa, are perspectivă, înțelege evoluțiile ce țin de deficit, nu este luat prin suprindere și nu acționează prin tranzacții rapide și, poate, mai puțin inspirate.
Din acest punct de vedere, capacitatea de a anticipa ține de lecturarea un spectru mai larg de activități economice, chiar și politice, nu ține doar de România.
Ca risc, evident rămâne evoluția geopolitică europeană, dar în special cea din regiune. Am speranța și convingerea că evoluția va fi una pozitivă în continuare", a mai spus Petrescu.
Operațiunea de listare derulată de Cris-Tim Family Holding reprezintă un semnal pentru alți antreprenori, a arătat Remus Vulpescu, CEO al Bursei de Valori București.
Jumătatea acestei toamne a fost marcată pe bursa românească de oferta publică de listare derulată de liderul procesării de carne, Cris-Tim Family Holding (CFH), evaluat de investitorii care au cotat la 1,34 miliarde lei (263,44 milioane euro).
„Cris-Tim este un model intergenerațional de succes antreprenorial”, spune Remus Vulpescu, ce a preluat șefia executivă a Bursei de Valori București în această vară. Este un brand cunoscut în rândul investitorilor de retail, amintește acesta în contextul în care tranșa investitorilor individuali a atras plasamente de 2,97 miliarde lei, echivalent cu o suprasubscriere de 32 de ori după realocare.
Potrivit lui Vulpescu de la BVB, oferta în valoare de 454,34 milioane lei (89,25 milioane euro) este de natură să spulbere reticența pe care antreprenorii ar fiu putut să o aibă față de nivelul de maturizare al pieței românești. El completează că este o trecere la alt nivel sub acest aspect al maturizării atât ca piață de capital, cât și la nivelul economiei românești în ansamblu. „Credem că nu va rămâne un succes izolat”, rezumă acesta în intervenția sa de la Profit Financial.forum, organizat de Profit.ro și transmis de Prima News.
Analizele realizate la nivelul Bursei de Valori București arată că nu sunt motive să credem că acest program – în acest an cu emisiuni promovate la dobânzi de peste 7% - canibalizează piața pe segmentul obligațiunilor corporative. Sunt câteva puncte de bază care departajează ca randament cele 2 tipuri de instrumente financiare.
Vulpescu vede preponderent rolul pozitiv pe care emisiunile Ministerul Finanțelor îl au pentru atragerea unor noi categorii de investitori. „Este cea mai bună educație financiară practică, aplicată”, conchide acesta.
Persoanele cu disponibilități financiare încep în România cu investiția imobiliară, dar în ultimii ani arată apetit și pentru alte tipuri de plasamente, afirmă Mihai Purcărea, CEO la BRD Asset Management.
Un studiu al Băncii Centrale Europene arată că este o relație între Produsul Intern Brut pe cap de locuitor și economisire, în sensul că atunci când PIB-ul per capita este redus, gospodăriile populației au capacități limitate de a pune bani deoparte. „România a depășit recent acest nivel”, spune Mihai Purcărea de la BRD AM, care aduce în discuție faptul că numărul de investitori s-a dublat.
Într-adevăr, industria fondurilor de investiții a depășit borna de un milion de investitori, în timp ce datele agragate de Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI) indică un număr de aproximativ 274.000 de conturi deschise la cele 31 de case de brokeraj înregistrate ca participanți la piață în sistemul Bursei de Valori București.
Totuși, banii s-au adunat în depozite, iar de aici migrează și către alte instrumente financiare. Un prim debușeu sunt titluri de stat din programul Fidelis, apoi cumpără unități de fond ale fondurilor de investiții deschise și finalmente fac pasul și către acțiuni.
Industria fondurilor de investiții face eforturi pentru a capacita aceste resurse. „A ajutat foarte mult listarea Hidroelectrica pentru că a fost o reverberație la nivelul întregii economii; era un nume extrem de cunoscut”, spune despre evenimentul corporativ al anului 2023 Purcărea. „Mulți oameni au venit către bursă.”
Anul 2025 a fost unul foarte bun pentru piața de acțiuni, chiar surprinzător față de așteptările de la începutul anu,lui care erau mai degrabă prudente după ce deja bursa venea după alți 2 ani buni.
Totuși, dincolo de performanța indicilor bursieri, influxul de bani noi ai investitorilor au fost către zone de siguranță. Într-un an complicat politic și cu temeri dublate de efectul asupra economiei al măsurilor fiscale au fost runde succesive de așteptări negative astfel încât investițiile au mers către fondurile de investiții axate pe plasamentele în titlurile de stat.
Ca reprezentant al AAF, Purcărea afirmă că ar fi necesare modificări de legislație și ale cadrului de reglementare astfel încât fondurile care investesc 95% în obligațiuni guvernamentale să beneficieze de un regim fiscal apropiat de titlurile de valoare emise de Ministerul Finanțelor și care au impozit zero.
Fondurile de investiții cu acest profil ajută la distribuția instrumentelor Trezoreriei, amintește Purcărea. Investitorii au stimulentul de a investi direct în Fidelis, cu beneficii fiscale, dar cu lipsa beneficiului lichidității, pentru că din fondurile de investiții dezinvestirea este mai facilă.
O altă predilecție a românilor surpinsă în trendurile recente îl reprezintă preocuparea pentru diversificarea externă. Chiar dacă randamentele pe România sunt bune (și în zona titlurilor de stat sunt fără concurent), acesta este un comportament sănătos, în opinia lui Purcărea, pentru că reduce riscul de țară.
Piața asigurărilor traversează o perioadă de liniște, pe care o consider o situație de normalitate, dar principala provocare a sistemului este creșterea nivelului de încredere a clienților în acest domeniu, a declarat Sorin Mititelu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
"Este ceva mai multă liniște în piața asigurărilor și este o situație de normalitate. Provocarea numărul 1 a întregului sistem de asigurări, care nu ține de acest an sau de 2026, este de a crește nivelul de încredere în această piață. Fără un nivel adecvat de încredere, nici dezvoltarea pieței de profil nu poate fi sustenabilă și nici sănătoasă.
Asigurările, până la urmă, se bazează pe încrederea participanților în sistem, în primul rând încrederea acordată de client administratorului, adică unei companii de asigurări a acestui fond de risc, pentru că fiecare produs în parte are un fond de risc în spate.
Modul cum îl administrează, modul cum gestionează relația cu toate părțile implicate va genera o percepție, dar, după cum se știe, percepția înseamnă, de cele mai multe ori, realitatea.
Trebuie să înțelegem, și asta trebuie să fie foarte clar, că asigurările sunt până la urmă menite să completeze sistemul public de asigurări sociale, nu sunt doar un simplu business, reprezintă o activitate economică cu importanță socială, are o menire care se poate încadra la interes public", a spus Mititelu.
"Nu toată lumea are posibilitatea să-și acopere niște cheltuieli neprevăzute din patrimoniul pe care îl dețin, probabil doar 0,1% din populația României se află în această situație.
Sistemul de asigurări este pentru cei mulți, pentru că reprezintă o soluție accesibilă din punct de vedere financiar și operational.
Pentru a întări această încredere, provocarea ASF este de a aloca mai multe resurse și de a ne concentra mai mult pe ceea ce se numește supraveghere de conduită.
Supravegherea prudențială înseamnă evitarea unor falimente, credem că am intrat într-un sistem cu ajutorul căruia putem gestiona foarte bine acest obiectiv.
Componenta protecției consumatorului depinde de conduita jucătorilor din piață.
În 2026 vom aloca resurse adecvate, în principal cantitativ, orientate către anumite obiective foarte clare, prin care să identificăm și să adresăm problemele cu care clienții se confruntă în relația cu asigurătorii, cu produsele, cu intermediarii", a mai spus Mititelu.
Piața asigurărilor generale și de viață va depăși 25 miliarde de lei la finele acestui an, dacă ritmul de creștere din anii anteriori se va menține, anunță Alexandru Ciuncan, președinte Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
"Înțelegem că mediul bancar și zona de afaceri sunt îngrijorați de evoluția economico-financiară a României pentru 2026. Cred că potențialul de creștere macro este undeva la 2-2,5% pentru 2026. În asigurări, dacă este să menținem tendința de creștere din 2024, vorbim de un avans de 8-12%, cel mai probabil. Așteptăm datele statistice pentru primul semestru și prime nouă lunie ale acestui an pentru a vedea cum va evolua piața asigurări.
Probabil că va fi o evoluție peste evoluția economiei, ne așteptăm la o creștere a gradului de penetrare a asigurărilor în PIB, suntem la 1,35% față de 2,5% în țările din Europa Centrală și de Est.
Ca prime de asigurare, estimăm că, în condițiile în care ritmurile de creștere se mențin, industria va depăși 25 miliarde de lei, adica circa 5 miliarde de euro.
În privința investițiilor, Ciuncan a estimat că plasamentele asigurătorilor în diverse instrumente financiare va depăși 35 miliarde de lei, de la 31,6 miliarde de lei la 31 decembrie 2024.
"Este foarte mult de construit pe zona de încredere, asta-i clar. Asigurătorii se străduie în mod constant pe acest subiect, UNSAR derulează campanii de educație financiară, studii de piață, cercetării sociologice, emisiuni, mergem în teritoriu și promovăm asigurările pentru locuințe.
România are un gap în privința educației financiare față de statele din Europa de Vest, pe care cu siguranță nu-l putem absorbi în următorii 5-10 ani.
Credem că asigurările de sănătate vor crește în continuare și în 2026 vor depăși 1,2 miliarde de lei. Vom avea aproape 850.000 de persoane asigurate în baza unei polițe voluntare de sănătate.
Dacă aceste polițe vor putea fi utilizate și în spitalele publice, în baza parteneriatului cu Ministerul Sănătății, atunci numărul celor asigurați va crește.
Pe de altă parte, asigurările de bunuri și proprietăți au un potential de creștere. Doar 25% din locuințe au poliță obligatorie PAD, iar 17% dețin și o poliță facultativă.
În Polonia avem un grad de acoperire de peste 60% a locuințelor, în Ungaria sare de 70%.
Există un gap pe care îl vom acoperi cât mai repede în anii următori", a mai spus Ciuncan.
Numărul investitorilor în fonduri deschise a depășit pragul de un milion, cu intrări medii lunare de aproape 22.000 de investitori de la începutul anului, spune Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
Pe partea de reglementare și comunicare, Horia Gustă subliniază limitările impuse administratorilor de fonduri de ghidurile europene de publicitate, care reduc frecvența și deschiderea cu care managerii pot vorbi public despre produsele lor.
„ Noi am mai puteam să facem un lucru care nu se întâmplă azi, să vorbim mai mult despre fonduri. Există niște reglementări europene, mai precis un ghid care, apropo, de publicitate, e foarte complicat. Și atunci, de aceea, nu putem să ieșim să povestim, administratorii de fonduri nu pot ieși să vorbească foarte deschis despre aceste fonduri.
ASF chiar a făcut un lucru foarte bun, a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a regulamentului 9/2014, în care mai simplifică puțin din regulile acestea de publicitate, care erau foarte stricte. Încă sunt foarte stricte, așteptăm să vedem și când iese”, a declarat Horia Gustă.
„Sunt în medie aproape 22.000 de investitori în fiecare lună de la începutul acestui an. Deci, în fonduri deschise de investiții”, a mai declarat Horia Gustă.
Cadrul fiscal adoptat în ultimii aproape trei ani este considerat un factor-cheie în creșterea numărului de investitori în această perioadă.
Horia Gustă atrage atenția și că fondurile pe instrumente cu venit fix rămân cele mai căutate.
„Cele mai atractive sunt în continuare fondurile de investiții cu expunere pe instrumente cu venit fix. Oarecum e normal să se întâmple așa, pentru că cei mai mari administratori de fonduri sunt administratorii bancari care își vând fondurile prin intermediul propriilor bănci. Și atunci e mult mai ușor să vinzi un fond care seamănă cel mai mult cu un depozit, decât să vinzi un fond de acțiuni”, a mai spus Horia Gustă.
În același timp, piața de acțiuni înregistrează creșteri consecutive: de la circa 17.000 investitori în urmă cu trei ani și jumătate la aproximativ 170.000 astăzi, o creștere de zece ori pentru fondurile de acțiuni.
„Creșterile nu cred că se vor opri aici așa de curând”.
Gustă discută și despre sursele fluxurilor noi către fonduri: nu există o singură sursă dominantă, ci o migrare treptată a resurselor din depozite, din economii „la saltea”, din imobiliare sau din venituri suplimentare.
„Nu cred că există o singură zonă, dar e cert că cei care au banii azi, care nu sunt investiți, au început să-și dea seama că această piață de capital, că înseamnă investiții direct la bursă, că înseamnă investiții în fonduri de investiție, e o alternativă foarte sănătoasă”, a mai precizat el.
Acesta mai spune și că impactul pozitiv al regimului fiscal cu reținere la sursă (1%/3%) a contribuit la atragerea de investitori în ultimii doi ani și nouă luni.
Pe partea de educație financiară, AAF și actorii pieței au promovat investiția recurentă cu sume mici — de la 100 de lei — ca instrument pentru acumulare pe termen lung; totuși, există o barieră socio-economică: circa jumătate din populație nu poate aloca niciun minim lunar.
„S-a mai întâmplat un lucru. Mulți administratori de fonduri s-au dus către proprii clienți să le povestească foarte mult de investiția recurentă. Și nu au pus o presiune: investiție 1.000 de lei, 2.000 de lei, 1.000 de euro. Au făcut doar așa, investiții 100 de lei minim și o să culegem roadele cu toții. Și cred că o să le culegem în destul de scurt timp. Deja se vede în active... Una e să pui 100 de lei deoparte lună de lună, cine își permite, pentru că, să fim realiști, se pare că jumătate din populația României nu își permit să pună nici măcar acești 100 de lei, asta e o realitate. Și își vor da seama cu siguranță cei care pun minim 100 de lei cum ar arăta poza cu 300 de lei sau cu 500 de lei”, a afirmat acesta.
Privind riscurile macro și vulnerabilitățile, Horia Gustă consideră că managerii sunt conștienți de știrile și șocurile posibile.
„Acum nu sunt lucruri pe care nu le știu și nu le anticipează administratorii de fonduri. Când un profesionist știe foarte bine meserie, știe ce are de făcut. Sigur, acum, dacă se întâmplă șocuri fiscale majore, cu siguranță că se pot întâmpla mișcări în piață. Dar nu. Tot ceea ce se întâmplă azi în principiu se știe de niște luni, unele chiar de niște ani, așa că nu e nimic spectaculos care să se întâmple mâine. Sigur, m-aș aștepta să nu mai văd perspectiva negativă de la agențiile de rating. Asta e o știre bună și sper să vină cât de curând”, a mai spus președintele AAF..
