Răspunsul european la criza alimentară globală

Răspunsul european la criza alimentară globală
scris 14 aug 2022

În mijlocul unei crize alimentare mondiale, în care prețurile au atins valori record, Uniunea Europeană încearcă să împiedice apariția unor probleme în aprovizionarea cu alimente. În timp ce UE încearcă să contracareze această problemă, multe țări din Europa se confruntă cu creșterea prețurilor, reiese dintr-o analiză efectuată de Agerpres.

Răspunsul UE la criza alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de mediu pentru a crește producția de alimente și să găsească rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, o secetă fără precedent a dat naștere la îngrijorări că randamentul culturilor agricole din Europa va scădea. Aceasta ar impulsiona și mai mult prețurile la alimente, care au crescut deja în mod substanțial, unul dintre motive fiind războiul din Ucraina.

În pofida reluării exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, în conformitate cu un acord convenit de Rusia și Ucraina și intermediat de ONU și Turcia, persistă îngrijorări cu privire la exporturile de cereale. Potrivit datelor UE, este considerat puțin probabil ca nivelul înregistrat înainte de război, când până la cinci milioane de tone de cereale treceau în fiecare lun prin porturile ucrainene, să fie atins din nou în viitorul apropiat. Prima navă care a plecat din portul Odesa, în conformitate cu termenii acordului convenit de ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Găsirea unor rute alternative de export rămâne în continuare crucială, a declarat un oficial al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a relaxat reglementările în domeniul agriculturii pentru a crește producția de alimente

În contextul unor iminente probleme în aprovizionarea cu alimente, Comisia Europeană a decis să relaxeze reglementările impuse anterior fermierilor în ideea de a facilita o mai mare producție de alimente. Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotația culturilor și a obligației de a converti terenurile arabile în pârloage. Reforma politicii agricole a UE, care va intra în vigoare în 2023, a condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultură. Acestea includ cerințe pentru fermieri să protejeze solul prin necultivarea acelorași culturi pe același teren timp de mai mulți ani la rând.

Cu toate acestea, s-au înmulțit solicitările pentru ca aceste standarde de protecție a mediului să fie relaxate, în ideea de a putea fi produse mai multe cereale, în condițiile în care s-au redus cantitățile care pot fi transportate din porturile ucrainene afectate de război. Fiecare tonă de cereale produsă în UE va ajuta la creșterea securității alimentare mondiale, a anunțat Comisia.

Germania și Austria au profitat de relaxările Comisiei

Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi utilizarea pârloagelor pentru producția agricolă până la finele lui 2023. În același timp, ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir a venit cu o propunere pentru permite fermierilor să utilizeze o parte mai mare din terenurile lor pentru a cultiva cereale, având în vedre deficitul care există pe piața mondială. Berlinul urmează să suspende, pentru un an, noile reglementări UE privind rotația culturilor. În timp ce parlamentarii și asociațiile fermierilor au salutat această propunere, ONG-ul de mediu Greenpeace l-a criticat în termeni duri pe ministrul Agriculturii pentru că a cedat în fața presiunilor venite din partea lobby-ului sectorului agricol.

Franța: Dezastru pentru fermieri, ecosisteme și biodiversitate

Confruntat cu o secetă "istorică", agravată de un al treilea val de căldură extremă, Guvernul francez a activat o celulă de criză în data de 5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuării impactului. "Această secetă este cea mai severă cu care s-a confruntat țară noastră", a informat premierul Elisabeth Borne într-un comunicat de presă. Condițiile secetoase reprezintă un "dezastru" pentru fermierii din Franța precum și pentru "ecosistemele și biodiversitatea noastră", a adăugat Elisabeth Borne.

Restricții cu privire la consumul de apă au fost deja introduse în aproape toate cele 96 de departamente din Franța continentală, în condițiile în care 73 din acestea sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Cu toate acestea, comunicatul Guvernului nu a răspuns la criticile în creștere cu privire la scutirile care au fost acordate pentru terenurile de golf. Proprietarii acestor terenuri au permisiunea de a continua să le ude, chiar și în regiunuile care se confruntă cu cea mai severă secetă.

Mai multe țări europene au emis, de asemenea, avertismente de secetă severă, iar UE a îndemnat statele membre să reutilizeze apele reziduale tratate pentru a uda terenurile agricole.

Inflația continuă să crească în Spania

În Spania, consumatorii continuă să fie grav afectați de creșterea prețurilor la alimente. Acestea au fost declanșate în prima fază de pandemie, apoi de creșterea prețurilor la electricitate și carburanți, care au determinat proteste și greve în sectorul agricol, și în cele din urmă de războiul din Ucraina. În luna iulie, Organizația Consumatorilor și Utilizatorilor din Spania (OCU) a tras deja un semnal de alarmă cu privire la o creștere de 15,2% în ritm anual a costului unui coș de produse de bază. Această creștere semnificativă afectează în special gospodăriile cu venituri reduse. În luna iunie, prețul pentru un pepene galben a atins un nivel record de 13 euro. Potrivit Institutului Național de Statistică (INE), indicele prețurilor de consum a crescut cu 1,9% în luna iunie, iar în ritm anual rata inflației s-a majorat cu 1,5 puncte, până la 10,2%, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie 1985.

Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas vrea ca piețele alimentare mondiale să fie mai transparente pentru a putea să se ajungă la o stabilizare a prețurilor. "O mai mare transparență poate și trebuie să fie dată piețelor", a subliniat ministrul, citând drept exemplu recenta decizie a țărilor UE de a notifica Comisia cu privire la nivelul stocurilor lor de cereale, orez și semințe oleaginoase. De asemenea, oficialul spaniol a făcut referire la platforma Agricultural Market Information System (AMIS) pusă la punct de statele din G20 ca un instrument util pentru a crește transparența pe piața alimentelor. Planas a cerut sprijin pentru cele mai vulnerabile țări care au nevoie să cumpere cereale.

Prețurile la alimente au crescut cu peste 23% în Bosnia

Bosnia-Herțegovina se confruntă cu o rată a inflației de 15,8%, iar prețurile la alimente și băuturi răcoritoare au crescut cu 23,4%. Țara se bazează în principal pe alimentele importate și are rezerve insuficiente pentru a interveni în mod semnificativ pe piață. Traderii profită în mod frecvent de poziția lor de monopol pentru a menține prețurile la un nivel ridicat în mod artificial. Din cauza numărului mare de turiști și a faptului că populația din diaspora revine în țară în lunile de vară, cererea actuală de produse este destul de mare.

Economiștii se așteaptă ca începutul toamnei să aducă o diminuare a cererii și asta îi va forța pe retaileri să reducă prețurile la multe produse alimentare. Datele comparative arată că, în pofida creșterii prețurilor la multe produse de bază, prețurile din Bosnia-Herțegovina sunt încă mai mici decât în țările vecine.

Rata inflației a atins un nivel record de 16% în Macedonia de Nord

Potrivit Federației sindicatelor din Macedonia (SSM), inflația actuală reduce în mod semnificativ puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare a salariului minim lunar a scăzut de la 290 de euro, până la 244 de euro, în timp ce puterea de cumpărare a unui salariu mediu este în prezent de 428 de euro, în loc de 510 euro.

Macedonia de Nord depinde de importuri pentru o serie de produse alimentare de bază precum grâu, ulei de gătit, carne și lapte. Potrivit calculelor SSM, cheltuielile minime pentru o familie s-au ridicat la aproximativ 760 de euro în luna iulie. Însă nivelul veniturilor nu este suficient pentru familiile cu doi salariați dacă unul câștigă salariul mediu, iar celălalt salariul minim pe economie.

Croația: prețurile nu s-au redus în magazine în pofida reducerii cotelor de TVA

Urmând exemplul altor state UE, Croația a redus cotele de TVA la energie, produse sanitare și produse alimentare, în încercarea de a diminua impactul prețurilor ridicate înregistrate în prezent. Începând de la 1 aprilie, cotele de TVA la energie și produse sanitare și alimentare au fost reduse de la 25%, respectiv 13% până la 5%. Asociația pentru protecția consumatorilor din Croația (HUZP) a cerut în repetate rânduri Inspectoratului de Stat să efectueze controale la prețurile alimentelor, pentru că, în pofida așteptărilor, nu s-au înregistrat scăderi de prețuri.

Cu toate acestea, la fel ca și în alte state membre UE, o cantitate mare de alimente este risipită în Croația. În medie, croații aruncă aproximativ 71 de kilograme de alimente per capita în fiecare an, adică un total de 280.000 de tone, și 76% din această cantitate vine de la gospodării, în timp ce în UE media este de 53%, a spus Branka Ilakovac, președintele Centrului pentru prevenția risipei alimentare din Croația, (CEPOH). Potrivit acesteia, prevenția și educarea cetățenilor nu au fost recunoscute în Croația drept factori cruciali în contractarea risipei alimentare.

Potrivit estimărilor, cetățenii din țările UE aruncă, anual, 88 milioane de tone de alimente, cu o valoare totală de 143 de miliarde de euro, susține Branka Ilakovac. Ea a adăugat că în calitate de țară membră a UE, Croația și-a stabilit ca țintă reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030.

România nu va limita exporturile de grâu

Până la data de 3 august, România a terminat recoltatul grâului de pe 94% din suprafața cultivată. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că producția din acest an va acoperi necesitățile țării și va lăsa loc și pentru exporturi. Deși România a anunțat că nu va limita exporturile de grâu, Petre Daea a subliniat că vor fi acoperite mai întâi necesitățile pieței interne și doar cantitățile rămase vor fi exportate.La data de 10 august, 284.376 de hectare din suprafața României erau afectate de secetă. Din suprafața totală afectată, 154.500 hectare sunt cultivate cu grâu și triticale, 22.598 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 25.000 hectare cu rapiță, 49.910 hectare cu porumb, 3.141 hectare cu soia, 702 hectare cu mazăre, 20.054 hectare cu floarea soarelui, 3.952 hectare cu plante furajere și 4.427 hectare cu alte culturi.

Cu toate acestea, România nu este scutită de creșterea prețurilor la alimente. Începând din luna iulie 2021, uleiul de gătit a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, 49,71%, în timp ce prețurile la cartofi au crescut cu 42,18%, iar prețurile la făină cu 33,16%. Autoritățile de la București au adoptat mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei afectați de majorările de prețuri cu tichete de masă și alte forme de ajutoare guvernamentale.

viewscnt
Afla mai multe despre
criza
alimentara
ue