Suntem la mijlocul lunii aprilie 2026. În urmă cu cinci săptămâni, la începutul lunii martie, în timp ce în Grecia dezbaterea publică despre sectorul primar este, pe bună dreptate, consumată de problemele sufocante legate de lichiditate, de faptul că Sistemul integrat de administrare și control (IACS) continuă să fie închis și de lipsa lucrătorilor agricoli, la doar câțiva kilometri spre nord, România schimbă probabil harta agricolă a Europei, scrie publicația grecească Insider.
Recenta semnare a unui Memorandum la Beijing, între ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, și autoritățile chineze, nu este un simplu acord bilateral protocolar. Este mai degrabă o lecție de diplomație economică ce asigură exporturi de miliarde de euro care pot transforma România dintr-un exportator de materii prime ieftine într-un jucător global în domeniul alimentelor cu valoare adăugată ridicată, arată Rador.
Cifrele acordului sunt amețitoare
Amploarea acordului este fără precedent pentru datele balcanice. În baza cadrului strategic, România va exporta acum peste 30% din producția sa internă de lactate direct către imensa piață chineză! Acest acord include și produse procesate din carne de pasăre și pește, în timp ce discuțiile despre carnea de porc și cereale sunt într-un stadiu avansat.
Cum au reușit?
Potrivit părții române, pașaportul către acest succes a fost calitatea, argumentând că produsele lactate românești au „cea mai curată etichetă din Uniunea Europeană”. China, al doilea cel mai mare partener comercial al României în afara UE, și-a deschis porțile către asociații și unități industriale mari care pot garanta volumul și standarde stricte de siguranță.
În comerțul cu alimente, volumele și standardele de siguranță sunt condiții prealabile pentru avansarea oricărui acord comercial. În Grecia, astfel de volume pot fi asigurate în principal de asociații, grupuri de producători sau chiar întreprinderi din sectorul privat. Adevărata dimensiune a acestui succes constă însă în momentul ales. În februarie 2026, Beijingul a anunțat impunerea unor tarife de 7,4% – 11,7% pentru o perioadă de cinci ani asupra produselor UE. Această mișcare reprezintă în mod clar o ripostă comercială împotriva tarifelor europene asupra vehiculelor electrice chinezești, impuse în octombrie 2024.
Așadar, în timp ce giganții europeni (cum ar fi companiile franceze și olandeze de lactate) își văd exporturile anuale de aproximativ 1,5 miliarde de euro (2024) afectate direct de noile tarife, România a făcut o manevră inteligentă. A valorificat relațiile bilaterale și și-a asigurat un „coridor” sigur pentru propriile produse, lăsându-și concurenții să se lupte cu tarifele vamale.
Ce înseamnă această poveste de succes a României pentru piața greacă?
Timp de decenii, piața greacă a tratat țările balcanice cu condescendență, fie ca surse de forță de muncă ieftină, fie ca producători de produse agricole vrac. Astăzi, România dovedește că are un plan strategic național. Trece de la exportul de cereale vrac la clustere organizate de procesare care generează marcă și plusvaloare.
În schimb, agribusiness-ul grecesc, în ciuda faptului că are produse emblematice de talie mondială (brânză Feta, iaurt DOP, ulei de măsline), continuă să sufere din cauza fragmentării. Eforturile Greciei de a exporta în Asia rămân adesea fragmentate și se bazează pe eforturilor unor companii individuale, lipsite de umbrela unei diplomații economice ofensive și direcționate la nivel înalt.
Piața alimentară globală este reorganizată brutal. Am scris de multe ori pe Insider că lumea se schimbă, iar securitatea alimentară este una dintre problemele fundamentale care preocupă multe guverne din întreaga lume! Mega-acordul românesc ne amintește că extinderea în străinătate nu se construiește cu iluzii la conferințe, ci cu unități industriale puternice, parteneriate de cooperare capabile să producă volum și miniștri care încheie acorduri în cele mai mari capitale ale lumii.
Dacă Grecia nu investește imediat pe trei paliere „Standardizare – Volumul produselor fabricate – Diplomație economică”, riscă să-și vadă piețele tradiționale preluate de puterile agricole în ascensiune rapidă din Europa de Est.
Autoritatea vamală chineză a anunțat că producătorii români eligibili vor putea exporta o gamă largă de produse, inclusiv lapte, brânzeturi, lapte praf, zer și formule pentru sugari, cu condiția respectării standardelor sanitare impuse de Beijing, conform Bloomberg.
Unitățile de procesare trebuie să fie aprobate de autoritățile române și înregistrate în China, iar materia primă trebuie să provină din ferme fără boli majore și aflate sub supraveghere oficială, relatează Reuters.
Decizia vine în contextul consolidării relațiilor comerciale agricole dintre cele două țări și creează premisele extinderii exporturilor românești pe una dintre cele mai mari piețe globale de lactate, însă impactul efectiv va depinde de capacitatea producătorilor de a îndeplini cerințele de certificare și de a susține volume constante pentru export.
Pe 17 martie, Profit.ro a anunțat în exclusivitate că ministrul Agriculturii, Florin Barbu, se află în China pentru a semna cu omologul său, Han Jun, un protocol prin care România va exporta produse lactate, pește și carne de pui procesată, acordul fiind unul istoric, primul de acest tip de după Revoluția din decembrie 1989.
