' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, Executivul comunitar i-ar fi informat pe miniștrii europeni de Finanțe, reuniți vineri la Luxemburg, că va analiza fezabilitatea utilizării unei taxe regionale pe profiturile excepționale, în ideea de a veni în sprijinul cetățenilor. Această inițiativă vine în urma solicitărilor din partea mai multor state membre, inclusiv a Germaniei, pentru ca Bruxelles-ul să analizeze o astfel de măsură.
În timpul crizei energetice declanșate de invazia rusească în Ucraina, UE a introdus o limită a veniturilor pentru așa-numiții producători „inframarginali” de energie electrică, precum cei din sectorul eolian și fotovoltaic. Totuși, măsura a generat venituri mult sub estimarea inițială de 50 de miliarde de euro și a declanșat acțiuni în justiție cu care UE se confruntă și în prezent, potrivit comisarului european pentru climă, Wopke Hoekstra.
„Trebuie să analizăm întotdeauna toate opțiunile disponibile”, a declarat Hoekstra, la sosirea sa la reuniunea ECOFIN. „Nu este o măsură lipsită de complicații”, a adăugat Hoekstra, menționând că mai multe state membre se opun unei astfel de taxe, arată Bloomberg.
Războiul din Iran a perturbat livrările de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ducând la o creștere bruscă a prețurilor la unele produse precum motorina. Guvernele din cele 27 de state membre UE caută soluții pentru a atenua impactul asupra consumatorilor și a companiilor, într-o perioadă în care multe țări se confruntă deja cu constrângeri bugetare, scrie Agerpres.
Într-o scrisoare transmisă la începutul acestui an, Germania, Portugalia, Spania, Austria, Italia și Polonia au solicitat UE să propună o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor din energie.
„Vedem cum rafinăriile și companiile petroliere profită de această criză, în timp ce consumatorii sunt, în cele din urmă, cei care suportă povara. Mă aștept ca, acum, Comisia să prezinte propuneri concrete”, a declarat joi ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil.
Reducerea prețurilor la energie va fi una dintre temele principale de discuție ale liderilor UE la summitul care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles. Cu toate acestea, există puține soluții evidente, având în vedere că blocul comunitar depinde de țări terțe pentru marea majoritate a aprovizionării cu combustibili fosili. Comisia a precizat deja că statele membre ar putea aplica, la nivel național, un plafon pentru profiturile excepționale ale companiilor din energie.
Solicitările Italiei și Greciei de a acorda statelor membre o flexibilitate bugetară suplimentară pentru a face față inflației provocate de creșterea prețurilor energiei și pentru a finanța măsurile de sprijin destinate populației și companiilor au fost respinse de Comisia Europeană.
Premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să ia în considerare inflația mai ridicată decât estimările inițiale atunci când calculează deficitele bugetare permise și evaluează eventualele depășiri ale limitelor de cheltuieli.
Roma susține că statele membre ar trebui să poată utiliza veniturile fiscale suplimentare generate de inflație pentru a compensa impactul scumpirii energiei asupra economiei.
La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat exceptarea măsurilor naționale temporare de sprijin pentru gospodării și întreprinderi de la plafonul european privind creșterea cheltuielilor publice nete, scrie News.ro.
”Presiunile inflaționiste sunt deja luate în considerare în evaluarea generală a factorilor relevanți pentru respectarea regulilor fiscale de către statele membre. Nu putem introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală”, a declarat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă.
Oficialul european a avertizat că modificarea repetată a regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european, într-un moment în care credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară este esențială.
Comisia Europeană a acordat deja statelor membre anumite derogări de la traiectoriile convenite de consolidare fiscală, pentru a permite creșterea cheltuielilor de apărare și finanțarea măsurilor destinate reducerii dependenței de combustibilii fosili.
Executivul comunitar consideră însă că aceste mecanisme oferă deja flexibilitatea necesară, fără a fi nevoie de noi modificări ale regulilor bugetare europene.
Explozie a prețului energiei în Europa
Prețul energiei electrice pe piața spot s-a majorat considerabil în luna septembrie, în special comparativ cu aceeași lună a anului trecut, România ocupând poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană, atât în cel lunar, cât și în cel de la începutul anului până în prezent, relevă analiza Profit.ro.
Explozia prețurilor energiei din Europa, ca urmare a condițiilor meteo mai puțin favorabile, și indisponibilizarea centralei nucleare de la Cernavodă au condus la o majorare a prețului mediu zilnic al energiei de pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM la 176,14 euro/MWh.
Prețul mediu din septembrie este cu 16,5% mai ridicat decât cel din luna august, de 151,16 euro/MWh, și cu cu 81% peste cel din septembrie 2025, de 97,95 euro/MWh.
Prețuri mai ridicate au fost înregistrate în septembrie doar pe piețele din Italia, Irlanda și Ungaria.
Dacă primele 2 state sunt de obicei cele mai scumpe piețe de energie din UE, prețuri similare cu cel din România și Ungaria au fost realizate și în celelalte state din Europa Centrală și de Est (Austria, Slovacia, Slovenia, Croația sau Bulgaria), ceea ce arată că există probleme în această regiune, de transmisie sau/și producție/stocare.
România ocupă poziția a patra și în topul celor mai scumpe piețe europene de la începutul anului până în prezent, cu un preț mediu de 126 euro/MWh.
Ca și în topul lunar, și în cel anual România este depășită de aceleași state (Italia, Irlanda și Ungaria) și este urmată de piețele regionale (croată, austriacă, slovacă, slovenă și bulgară).
Pe piața pentru ziua următoare se tranzacționează de obicei o cantitate echivalentă cu o treime din. consumul intern.
Puși în fața majorării costurilor cu achiziția de energie, foarte probabil furnizorii interni vor face oferte și mai scumpe clienților finali, care vor plăti facturi majorate în lunile următoare.
Și pe piețele la termen, tranzacțiile de vânzare-cumpărare angro de energie electrică au fost încheiate la prețuri ce depășesc semnificativ pragul de 900 lei/MWh.
Acesta a fost și unul dintre argumentele cu care Hidroelectrica a justificat creșterea prețului energiei active pentru clienții noi și pentru contractele de furnizare care ajung la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh.
″Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh″, a spus cel mai mare producător și furnizor din România.
România a terminat anul 2025 pe poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din Uniunea Europeană (UE), cu un preț mediu zilnic pe parcursul întregului an de 108,17 euro/MWh, fiind depășită doar de Irlanda (116,55 euro/MWh), Italia (115 euro/MWh) și Ungaria (108,5 euro/MWh).
Chiar dacă față de anul precedent (2024 - când a ocupat poziția a treia) a coborât un loc în clasament, fiind depășită de Ungaria, România a înregistrat în 2025 un preț mediu zilnic al energiei pentru ziua următoare mai mare cu aproape 5 euro sau 4,5% peste cel din 2024, de 103,5 euro/MWh.
