România a rămas pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în funcție de suprafața de teren certificată pentru agricultură organică, relevă Eurostat, pe baza datelor din 2020. Suprafața destinată agriculturii organice în România a crescut totuși semnficativ, cu 18,6%, față de 2019.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ponderea acestor terenuri în suprafața totală cultivată din România a crescut de la 2,86% în 2019, la 3,45% în 2020.
România a rămas, ca și în 2019, în fața Bulgariei, Irlandei și Maltei în funcție de ponderea agriculturii organice. În 2018, România ocupa penultima poziție în funcție de culturile organice în totalul suprafețelor agricole utilizate, pe ultimul loc fiind Malta.
Bulgaria are o pondere de 2,3%, Irlanda - 1,66%, iar Malta - 0,62%.
În 2020, 468.887 de hectare de teren agricol din România, adică 3,45% din suprafața folosită pentru agricultură, erau destinate culturilor organice. Față de 2012, suprafața de teren agricol pentru culturi organice din România a crescut cu aproape 63%.
Suprafața de teren pentru agricultură organică a scăzut în România în 2015 și 2016, atât ca număr de hectare, cât și ca pondere, însă ulterior s-a situat constant pe o traiectorie ascendentă.
La nivelul UE, 14,7 milioane de hectare de teren erau, în 2020, destinate agriculturii organice, reprezentând 9,1% din suprafețele agricole utilizate.
Din 2012, suprafețele pentru agricultura organică din UE au crescut cu circa 56%. Cele mai mari procente de suprafață agricolă pentru culturi organice din Uniunea Europeană sunt în Austria (25%), Estonia (22%) și Suedia (20%).
Suprafețele destinate agriculturii organice au crescut, din 2012, în toate statele membre UE, cu excepția Poloniei.
