Procesul în care este judecat fostul CEO al mărcii Audi, Rupert Stadler, a ajuns, după mai mulți ani de audieri, într-un stadiu apropiat de finalizare, după ce principalul inculpat a ajuns la un acord cu procurorii. Dezvăluirile sale reprezintă o premieră, deoarece este primul membru al fostului Consiliu de Administrație al VW Group care recunoaște faptele.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Rupert Stadler, fost CEO Audi, și-a negociat o pedeapsă cu suspendarea și o amendă de 4 milioane de euro, pentru faptele de care este acuzat de procurori. Este vorba despre instalarea de dispozitive care au manipulat testele de emisii ale autombilelor, fapte de care șeful Audi ar fi știut și nu le-a oprit la timp.
Pe tot parcursul procesului, Stadler nu a vrut să recunoască și a spus că nu a avut cunoștință de ceea ce au făcut inginerii Audi și ceilalți angajați ai grupului.
Acum, amenințarea unei condamnări cu închisoarea l-a determinat pe Stadler să accepte înțelegerea judiciară și a început să recunoască faptele. El a spus că ar fi putut să intervină în procesul de dezvoltare și instalare a dispozitivelor ilegale, dar n-a făcut-o. El regretă faptul că „nu a avut mai multă grijă” cu ce s-a petrecut în companie, fapta sa fiind încadrată la „fraudă prin omisiune”.
Acuzațiile la adresa fostului șef al Audi se referă în special la faptul că, după data de iulie 2016, moment în care scandalul Dieselgate ajunsese la maturitate în privința mărcii VW, cel care conducea marca premium nu a informat despre faptul că mașinile Audi avea instalate aceste dispozitive și nu a informat piața despre acest lucru, permițând vânzarea mașinilor până în 2018.
Procesul lui Stadler a început în urmă cu trei ani și a mai adus în fața judecătorilor și alți angajați, între care cei mai importanți au fost inginerul șef Wolfgang Hatz și alți doi ingineri din subordine, care au mărturisit că ei au inițiat proiectarea dispozitivelor software care au stat la baza manipulării testelor de emisii.
Cu ajutorul acestora, mașinile manifestau un comportament diferit pe bancul de testare față de traficul real. Niciunul dintre aceștia nu a fost condamnat la închisoare cu executare, ci doar cu suspendare, plus plata unor amenzi.
