Sunt două dintre cele mai importante artere din București. Însă sunt neîngrijite, greu de tranzitat, cu mașini parcate ilegal și spații verzi distruse. Le vom transforma în bulevarde cu infrastructură modernă, #pistedebiciclete integrate, trotuare sigure pentru pietoni și mult verde, arată autoritățile.
Pentru Bulevardul Ion Mihalache, cu o lungime de 3,5 km, se lucrează la DALI și există aproape toate avizele necesare pentru avansarea proiectului,
Pentru Calea Griviței, cu o lungime de 3,9 km, lucrăm la DALI și curând vor fi depuse actele necesare pentru avize.
Cele două străzi fac parte din programul nostru de modernizare a infrastructurii rutiere din Capitală. Pentru 2026, au fost alocate 15,8 milioane de lei pentru mai multe proiecte, aflate în diverse stadii.
Drumul Cooperativei. O parte din arteră este de pământ, alta este asfaltată, însă în stare de degradare. Vom reabilita și asfalta întreg drumul, pentru a asigura o legătură rutieră funcțională între Prelungirea Ghencea și Strada Gladiolelor. Lucările încep în acest an.
Strada Nicolae Mavrogheni. Aflată într-o zonă istorică a Bucureștiului, strada este într-o stare avansată de degradare. Va fi pietonalizată, cu acces auto doar pentru riverani.
Calea Ion Zăvoi. Strada va face legătura între nordul orașului și Voluntari. Există studiul de fezabilitate, urmează să fie supuși la vot indicatorii tehnico-economici;
Calea 13 Septembrie. Bulevardul va fi reconfigurat și integrat în conceptul „Oraș-Parc”. Va fi reorganizată circulația pietonală și rutieră, va avea trotuare ample și spații verzi.
Strada Avionului, Drumul Nisipoasa (tronson Str. Mircea Veroiu – Str. Salubrității), Strada Costești, Strada Cristești, Strada Lonea, Strada Jandarmeriei - Vor fi elaborate studiile de fezabilitate pentru fiecare.
Primarul general, Ciprian Ciucu, și-a impus bugetul Capitalei pe 2026 în forma dorită.
Consiliul General al Municipiului București a adoptat bugetul Capitalei pentru 2026, cu o largă majoritate, într-o ședință extraordinară convocată pe fondul întârzierii votului până în luna mai, situație pe care primarul general Ciprian Ciucu a numit-o „absurdă”.
Bugetul a fost aprobat cu modificările propuse în aceeași ședință de primarul general, principalul amendament al acestuia, care a vizat redistribuirea a zeci de milioane de lei către spații verzi, regenerare urbană și consolidări, fiind adoptat cu 45 de voturi pentru.
La votul final, s-au înregistrat 48 de voturi „pentru” și cinci „abțineri”.
Amendamentul primarului general, adoptat de CGMB, vizează, între altele, suplimentarea cu peste 57 de milioane de lei a bugetului Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), instituție ce urmează să capete un rol extins în administrarea spațiilor verzi și a infrastructurii urbane, care ar trebui să funcționeze, conform reorganizării, începând din luna iunie 2026, ca un „super ADP” al Capitalei.
Sunt finanțate, de asemenea, amenajarea spațiului public urban Podul Calicilor și a cheiului Dâmboviței între Piața Unirii și Izvor. Totodată, este finanțat „Planul operațional centura verde București – Ilfov”, iar în buget sunt incluse și lucrări de apărare și amenajare a malurilor în zona lacului Herăstrău.
În total, bugetul total al Municipiului București ajunge la aproximativ 8,49 miliarde de lei, în creștere cu 14,5% față de anul precedent, 2025. Din această sumă, circa 2,1 miliarde de lei sunt alocate investițiilor, în timp ce aproximativ 4 miliarde de lei merg către cheltuieli de funcționare.
Subvențiile reprezintă aproximativ 2,5 miliarde de lei și sunt direcționate către termoficare și transportul public.
