Reprezentanții platformelor Uber și Taxify s-au unit împotriva proiectului care schimbă regulile taximetriei, prezentat săptămâna trecută de Profit.ro, și solicită Guvernului să amâne aprobarea unui astfel de act normativ până când în România nu va exista un cadru de reglementare similar altor țări membre UE, apreciind că ordonanța pregătită poate duce la limitarea sau chiar dispariția serviciilor alternative de transport urban.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Profit.ro a relatat că Guvernul a redactat un proiect de ordonanță de urgență care modifică transportul în regim de taxi, invocând necesitatea noilor reguli și prin faptul că la acest moment nu pot fi sancționate persoanele fizice sau juridice care nu respectă anumite norme, ceea ce a determinat perpetuarea efectuării transportului public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deține pentru acesta, după caz, autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă, "conducând la calitatea necorespunzătoare a serviciului de taximetrie și creșterea evaziunii fiscale".
Acum, cele două companii spun că adoptarea acestei ordonanțe pentru modificarea legii taximetriei poate duce la limitarea sau dispariția serviciilor alternative de transport urban.
„ Apreciem deschiderea Guvernului la dialog și îi asigurăm de cooperarea noastră deplină pentru modernizarea legislației de transport, în linie cu recomandările Comisiei Europene, conform căreia aceste servicii noi trebuie reglementate și nu interzise.
Până când vom avea și în România un cadru de reglementare pentru noile servicii de transport alternativ, cadru similar altor țări membre UE, solicităm membrilor Guvernului să amâne o potențială Ordonanța de Urgență, în numele celor peste 2 milioane de utilizatori și a zecilor de mii de șoferi care folosesc platformele noastre pentru a-și câștiga existența" se arată într-un comunicat comun al celor două companii.
Uber și Taxify spun că este nevoie de o actualizare a cadrului legislativ, însă aceste schimbări trebuie să favorizeze dezvoltarea industriei de mobilitate.
Proiectul este avansat în contextul în care taximetriștii au protestat recent, din nou, în fața Guvernului, reclamând o lipsă de reacție a autorităților față de cerințele lor față de platformele de carsharing, fiind invocate companiile Uber, Clever și Taxify, ultimele două pe motiv că - potrivit protestatarilor - ar fi facilitat înscrierea în aplicație și a altor șoferi decât taximetriști profesioniști. La acel moment, Ministerul Transporturilor le-a transmis că le va rezolva solicitările.
Profit.ro a relatat recent că o asociație din București și mai multe firme de taximetrie au dat în judecată subsidiarele locale ale companiilor americane Uber și estoniene Taxify pentru concurență neloială, demersul fiind similar unui litigiu pe care taximetriștii din Cluj-Napoca l-au inițiat împotriva Uber și în care au avut, în vară, câștig de cauză.
Uber a pierdut la prima instanță în litigiul cu taximetriștii din Cluj-Napoca. Magistrații au hotărât că intermedierea pe care Uber, prin aplicația de profil, o realizează între clienți și șoferii care transportă fără autorizație persoane reprezintă concurență neloială pe piața transporturilor publice de persoane, în condițiile în care compania încasează venituri tocmai în urma efectuării transportului, fiind indiferent titlul sub care se face încasarea (tarif utilizare aplicație), se arată în motivarea Tribunalului comercial Cluj, analizată de Profit.ro.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la instanța superioară.
Uber a fost înființată în 2009 în Statele Unite ale Americii, ca o companie de transport în sistem ridesharing. Din februarie 2015, Uber este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara. Luna trecută, Uber s-a extins în România, ajungând și în Iași.
Concurentul Uber pe piața locală este startup-ul estonian Taxify, aplicație operațională în 3 orașe, în București (din 2016), în Cluj- Napoca (din iunie 2018) și în Timișoara (din octombrie 2018).
