József Váradi spune că, în copilărie, legătura lui cu aviația era mai degrabă un vis despre libertate și despre descoperirea lumii.
„Probabil legătura mea cu aviația era că am văzut un film cu un avion și asta mi-a creat inspirația. Dar, lăsând gluma la o parte, eram un copil care își dorea foarte mult să descopere lumea, să călătorească. Voiam să devin comerciant, să vând lucruri, iar aviația a devenit parte din acel vis. Nu într-un mod concret, ci mai degrabă emoțional”, povestește József Váradi.
Primul său zbor a venit însǎ târziu, dupǎ 24 de ani.
„A trebuit să aștept aproape 24 de ani pentru primul meu zbor. A fost cu un Tupolev 154 al MALÉV, de la Budapesta la Amsterdam. Îmi amintesc perfect experiența. La decolare, Tupolev-ul îți lua stomacul, ca un roller coaster. Airbus sau Boeing nu fac asta. A fost fascinant și am simțit că trebuie să repet experiența de foarte multe ori”, a spus el.
La acel moment, Váradi nu își imagina că va conduce vreodată o companie aeriană, ci perspectivele sale erau orientate către alte industrii.
„Mă gândeam la o carieră complet diferită. Intrasem în industria bunurilor de larg consum, la Procter & Gamble. Îmi plăcea foarte mult și credeam că probabil mă voi pensiona de acolo”, a declarat CEO-ul Wizz Air.
După aproape un deceniu în cadrul gigantului american, a început însă să simtă că are nevoie de ceva mai provocator.
„Compania mă trata foarte bine, dar la un moment dat am început să simt că sunt doar o parte dintr-o mașinărie. Puteai să fii o piesă mică sau una mai mare, dar tot o piesă rămâneai. Eu voiam să mă testez. Voiam să văd cât pot realiza singur, fără protecția unei companii atât de mari”, a spus el.
Váradi povestește că simpla prezență a siglei P&G pe cartea de vizită rezolva aproape tot.
„Întotdeauna simțeam că atunci când puneam pe masă cartea mea de vizită cu P&G pe ea, 95% din business era deja făcut. Eu puteam adăuga sau pierde încă 5%, dar atât”, a declarat el.
Momentul care i-a schimbat cariera a venit după ce a fost contactat pentru un post în cadrul MALÉV, compania aeriană națională a Ungariei.
„Prima reacție a fost: Ce prostie! Eram într-o companie extraordinară, globală, iar acum să merg la o companie aeriană națională?
Dar apoi am simțit că poate asta este provocarea de care am nevoie. Și așa am intrat în industrie”, a spus Váradi.
La doar 35 de ani, a ajuns CEO-ul MALÉV.
„MALÉV a fost o provocare infernală. Eram foarte tânăr și foarte lipsit de experiență pentru o asemenea funcție, dar îmi plăcea provocarea. Sunt genul de om pe care situațiile ușoare nu îl motivează. Când lucrurile devin haotice, dificile, atunci încep să funcționez cu adevărat”, a declarat el.
CEO-ul Wizz Air spune că exact acea perioadă l-a făcut să înțeleagă că vrea să construiască ceva propriu în aviație.
„La Procter & Gamble eram protejat. La MALÉV eram expus complet. Eram gol, ca să spun așa. Dar aveam libertatea să fac ceea ce credeam că trebuie făcut. Simțeam că mă dezvolt enorm ca profesionist și ca individ”, a spus el.
În acea perioadă, Europa Centrală și de Est trecea printr-o transformare majoră.
„Era 2003-2004, momentul în care Uniunea Europeană integra 10 țări noi. Dintr-odată, Europa devenea o piață domestică pentru acele state. Din perspectiva aviației, totul se schimba peste noapte”, a explicat Váradi.
Potrivit lui, marile companii aeriene nu înțelegeau încă oportunitatea care se deschidea în regiune.
„Europa de Vest dormea. Nu cred că înțelegeau cu adevărat oportunitatea creată de aderarea noilor state la Uniunea Europeană. Și atunci a apărut acest vid. Iar eu am simțit că este o oportunitate unică”, a declarat CEO-ul Wizz Air.
În paralel, exista și o motivație personală puternică.
„Am plecat de la MALÉV cu sentimentul că am rămas neîmplinit. Simțeam că pot face mai mult decât mi s-a permis să fac acolo. Voiam să demonstrez asta”, a spus el.
Wizz Air a fost fondată în 2003 de József Váradi alături de Natasha Kazmer, Melinda Kecskes, Lajos Farkas, András Hajdu și Róbert Stahlmeier.
„Nu aveam nimic. Eram o companie aeriană pe hârtie. Astăzi probabil ne-ați spune un tigru de hârtie. Dar eram foarte convingători.
Mergeam în Polonia și concuram cu alte companii care aveau deja avioane, iar noi reușeam să îi convingem pe oameni să facă business cu noi, nu cu ei”, a spus CEO-ul Wizz Air.
Váradi spune că succesul de la început a venit din nivelul extrem de implicare al fondatorilor.
„Cred că devenisem foarte persuasivi pentru că eram complet dedicați ideii. Oamenii vedeau asta și începeau să creadă și ei”, a declarat el.
Drumul până la primul zbor a fost însă extrem de riscant.
„La final de februarie, început de martie 2004, devenise clar că nu vom reuși să obținem finanțarea instituțională de aproximativ 40 de milioane de dolari de care aveam nevoie”, a spus Váradi.
Compania reușise inițial să strângă capital de început de la investitori privați.
„Am strâns peste 3 milioane de euro de la aproximativ 30-35 de oameni bogați din Europa. Oameni care aveau legătură cu aviația și despre care credeam că înțeleg industria”, a declarat el.
A doua etapă de finanțare a companiei a eșuat.
„Atunci a trebuit să luăm o decizie. Pornim vânzarea de bilete fără să fim finanțați corespunzător și riscăm să intrăm rapid în faliment sau mai așteptăm și încercăm să găsim investitori?”, a spus CEO-ul Wizz Air.
În acel moment, compania concura deja cu SkyEurope.
„Știam că este o situație de tipul ori noi, ori ei. Timpul nu era prietenul nostru, ci inamicul nostru. Așa că am decis să apăsăm butonul și să începem să vindem bilete”, a declarat Váradi.
Fondatorii și-au investit și economiile personale și au renunțat la salarii.
„Astăzi, oamenii nu mai înțeleg ce înseamnă asumarea riscului. Noi am pus bani în companie și am renunțat la salarii. Lucram fără salariu. Familiile ne întrebau: ce faceți? Trebuie să vă hrăniți copiii”, a spus el.
„Conduceam mașini groaznice. Unele nu rezistau nici 10 kilometri fără să se strice. Dar am ales să punem totul în această companie”, a adăugat CEO-ul Wizz Air.
Mai mulți oameni care inițial voiau să intre în proiect s-au retras.
„La început eram peste zece oameni care voiau să fie fondatori, dar mulți au renunțat pentru că aveau familii și responsabilități financiare. A fost o decizie grea, dar pentru noi a venit natural”, a spus Váradi.
Primul zbor Wizz Air a avut loc pe 19 mai 2004, pe ruta Katowice – Londra Luton. Însă momentul care i-a rămas cel mai puternic în minte nu a fost zborul în sine, ci ziua precedentă.
„Pe 18 mai am mers la Hamburg să preiau aeronava de la Airbus și Lufthansa Technik. Am zburat apoi cu ea către Katowice și îmi amintesc perfect momentul în care am coborât din avion și am văzut toți oamenii noștri plângând. Eram probabil 200-250 de oameni atunci. A fost sfâșietor și minunat în același timp”, a declarat Váradi.
CEO-ul spune că aceea a fost clipa în care echipa a realizat că visul chiar devenea realitate.
„A fost primul moment în care am simțit cu adevărat că realizăm ceva. Până atunci vorbisem foarte mult, convinseserăm lumea și ne convinseserăm pe noi înșine, dar atunci totul s-a legat”, a spus el.
Momentul în care fondatorii au simțit că Wizz Air chiar a supraviețuit a venit abia în 2005.
„În noiembrie 2004 eram aproape de faliment. Rămăseserăm fără bani și încă nu aveam investitori instituționali. Dar în ianuarie 2005 am reușit să obținem finanțarea și atunci am simțit că nu vom mai muri”, a declarat CEO-ul Wizz Air.
Compania a primit atunci investiții din partea Indigo Partners și a altor investitori instituționali, moment care a stabilizat businessul și a permis companiei să continue expansiunea.
„19 mai 2004 a fost un moment extrem de emoțional pentru că avionul zbura. Dar ca business, abia la final de ianuarie 2005 am simțit că am reușit cu adevărat și că nu vom intra în faliment”, a adăugat el.
Operatorul ungar low-cost a aniversat recent 22 de ani de la primul zbor și a devenit între timp unul dintre cei mai mari jucători din aviația low-cost europeană.
Flota companiei a ajuns la 262 de aeronave Airbus, dintre care peste 75% sunt modele A321neo, iar obiectivul este tranziția completă către familia „neo” până în 2029.
Wizz Air a transportat 68,6 milioane de pasageri în 2025 și operează în prezent o rețea de peste 1.000 de rute.
Compania vizează atingerea pragului de 80 de milioane de pasageri în 2026 și până la 1.200 de zboruri zilnice în perioadele de vârf.
Menținerea tarifelor scăzute rămâne unul dintre pilonii principali ai strategiei companiei, 40% dintre biletele Wizz Air fiind disponibile sub pragul de 40 de euro.
Operatorul este listat la Bursa de Valori din Londra sub simbolul WIZZ și operează una dintre cele mai tinere flote din Europa.
