1,3 miliarde de euro pentru combustibili fosili. Care este alternativa?

1,3 miliarde de euro pentru combustibili fosili. Care este alternativa?

Dan Dobre, coordonator al campaniei de tranziție justă, Bankwatch România

scris 15 apr 2021

Dan Dobre, coordonator al campaniei de tranziție justă, Bankwatch România

Ajutorul de stat pentru cărbune este ilegal în Uniunea Europeană, însă în România se găsesc în continuare portițe pentru a ține în viață această industrie depășită. Este cazul Complexului Energetic Oltenia (CEO), care a primit anul trecut un ajutor de salvare de 251 milioane de euro pentru plata certificatelor de carbon, iar anul acesta a fost recent premiat cu încă 241 de milioane de euro sub formă de grant printr-o nouă ordonanță de urgență aprobată în luna martie, cu același scop. Aceste ajutoare oferă un avantaj în defavoarea celorlalți producători, inclusiv celor de energie curată, în timp ce eludează scopul pentru care a fost creat sistemul EU-ETS al certificatelor de carbon, să încurajeze depoluarea industriei. Mai mult, deși primește sume colosale de bani de câțiva ani, compania tot nu reușește să își acopere costurile și promite o decarbonizare care în fapt nu există.

Planul de restructurare – un eșec

Pentru că nu a reușit să returneze ajutorul de salvare primit anul trecut, compania a trebuit să vină cu un Plan de Restructurare care așteaptă aprobare de la Comisia Europeană. Planul ar trebui să restabilească viabilitatea financiară a companiei pe termen lung și să ia în considerare direcțiile trasate de Pactul Ecologic European pentru decarbonizare. Planul presupune ajutoare de stat de încă 800 milioane de euro care ar trebui să fie salvarea, însa Comisia Europeana se îndoiește ca acest plan va putea restabili viabilitatea companiei, așadar a deschis o anchetă aprofundată. Și are dreptate. Planul în forma actuală implică perpetuarea producerii de energie din combustibili fosili – cărbune și gaze fosile. Practic compania va plăti în continuare, chiar și după 2030, certificate de carbon care nu se vor ieftini - din contră, prețul va continua să crească. În 2021 au atins prețul de 43 de euro/tonă și este estimat că vor depăși 50 de euro/tonă până în 2030.

Așadar, principala sursă care determină probleme financiare companiei nu va dispărea. Ba din contră, conform unei analize Greenpeace, CE Oltenia va emite în 2030 cu 2 Mt mai multe gaze cu efect de seră decât în 2020 (de la 7 Mt la 9 Mt) pentru care are nevoie de cei 241 de milioane de euro, deci unde e decarbonizarea?

Restructurarea de care are nevoie CEO presupune o schimbare semnificativă a modelului de business, care să fie aliniat la principiile Pactului Ecologic European și la bunele practici de eliminare treptată a cărbunelui întâlnite în alte țări europene. România este printre ultimele șapte state membre care nu au stabilit o dată de eliminare treptată a cărbunelui, iar CE Oltenia este cel mai mare producător de cărbune din țară. O restructurare eficientă ar însemna investiții în proiecte sustenabile pe termen lung, care să ducă spre eliminarea emisiilor de gaze cu efecte de seră și asigurarea unor locuri de muncă decente, mai puțin periculoase pentru sănătatea oamenilor. Deci ce poate face CE Oltenia cu 1,3 miliarde de euro în loc să îi risipească pe cărbune și gaze?

Proiecte cu adevărat sustenabile

Conform unui studiu Bloomberg NEF, costul de producere a energiei în noile capacități pe bază de gaze fosile va fi în curând mai mare decât cel al proiectelor noi pe bază de energie regenerabilă. Raportul arată că în 2021 producția unui MWh în parcurile fotovoltaice ar costa 50 de euro, iar în parcurile eoliene 60 de euro. Pentru unitățile noi pe gaze costul se ridică la 70 de euro. Este evident mai avantajos să construim proiecte de energie regenerabilă decât noi unități pe gaze. Un alt studiu de piață, de data aceasta din SUA, arată că instalarea unui MW în capacitate solară costă în jur de 1 milion de dolari, aproximativ 850 de mii de euro.

În același timp, restructurarea CE Oltenia nu este aliniată nici la Planul Teritorial pentru Tranziția justă a județului Gorj, care prevede că potențialul județului pentru energia solară este de cel puțin 20 de GW și identifică drept oportunități de dezvoltare economică producția de energie din surse regenerabile și chiar producerea efectivă a panourilor și alte locuri de muncă pentru gestionarea parcuri fotovoltaice. Restructurarea CEO nu are în vedere nici direcțiile trasate de PNRR, care menționează:

  • „România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune”
  • „decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES și tranzitoriu a gazelor naturale împreună cu alți combustibili alternativi, e.g. hidrogen” și
  • „Actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%”.

CEO nu contribuie la tranziția energetică

În acest caz CEO, care este cel mai mare producător de cărbune și emițător de gaze cu efect de seră din România, ar trebui să fie principalul jucător din piață care setează traiectoria de decarbonizare. În schimb, intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 38% / MWh conform planului, însă emisiile totale vor crește, deci contribuția la țintele naționale este negativă. În plus, viitorul mix energetic al companiei se bazează mai degrabă pe gaze fosile și foarte puțin pe regenerabile, care reprezintă doar 4% din mix. În același timp, CEO continuă să utilizeze cărbune și după 2030 – planul preconizează că 53% din energie va fi produsă din cărbune prin unități cu o putere instalată de 1650 MW. Noua ordonanță de urgență prevede o capacitate redusă la 660 MW în 2030, însă nu există alte informații publice.

În aceste condiții nu putem spune că CEO va fi o companie sustenabilă și nici nu va contribui semnificativ la obiectivele naționale în domeniul energiei și schimbărilor climatice, ba chiar va încetini tranziția energetică.

Comisia Europeană va decide în final dacă acest plan este sustenabil sau nu. Comisia nu s-a referit explicit la mixul energetic sau capacitatea de cărbune rămasă, însă este clar un factor determinant pentru ineficiența companiei. Comisia Europeană așteaptă observațiile publicului cu privire la investigația pe care o derulează pentru Planul de Restructurare a CEO până pe 19 aprilie.

viewscnt
Afla mai multe despre
combustibili fosili
bankwatch românia