Află de la un specialist în comportament canin care sunt cele mai importante 5 lucruri de știut despre aceste animale.
Câinii anxioși și reactivi nu sunt „răi”. Ei au nevoie de înțelegere, antrenament adecvat și sprijin emoțional. În loc să-i judecăm, ar trebui să ne concentrăm pe identificarea cauzei din spatele comportamentului lor și să lucrăm împreună cu specialiștii în comportament canin pentru a le îmbunătăți calitatea vieții.
Comportamentul canin poate fi adesea greșit înțeles, mai ales când vine vorba despre câinii care par agresivi sau anxioși. Helen Masters, specialist în comportament canin cu peste 20 de ani de experiență, explică cele mai frecvente concepții greșite despre câinii reactivi și oferă sfaturi pentru a-i înțelege mai bine.
Ce trebuie să știi despre câinii agresivi și anxioși
1. Există foarte puțini câini cu adevărat agresivi
Contrar credinței populare, numărul câinilor care atacă intenționat sau care caută să facă rău este extrem de mic. În multe cazuri, un câine care latră, mârâie sau se aruncă spre alt câine ori spre un om nu este agresiv, ci speriat, anxios sau traumatizat de experiențe trecute.
Este ușor să judeci un câine sau pe stăpânul lui pentru un astfel de comportament, dar ceea ce vedem este doar „vârful aisbergului”. Adevărata cauză este suferința emoțională a câinelui, care încearcă să transmită că ceva din mediul său nu este în regulă.
2. Anxietatea, agresivitatea și reactivitatea au mai multe forme
Oamenii se gândesc de obicei la semne evidente: mârâit, lătrat excesiv, încercări de mușcătură sau ascundere. Totuși, unii câini anxioși pot manifesta hiperactivitate, lins excesiv, montarea altor câini sau agitație permanentă, ceea ce poate fi interpretat greșit ca „comportament rău”.
Un câine aparent agresiv poate să se întindă pe spate, să evite contactul vizual sau să se ascundă înainte de a reacționa. Toate acestea sunt semnale de stres pe care trebuie să le luăm în considerare.
3. Câinii simt o gamă largă de emoții
La fel ca oamenii, câinii pot simți frică, anxietate, bucurie sau tristețe. Diferența este că nu au același control cognitiv asupra emoțiilor.
Creierul câinilor funcționează la un nivel comparabil cu cel al unui copil de aproximativ 2 ani în ceea ce privește reglarea emoțiilor. Sistemul lor limbic (care include amigdala și hipocampul) este mai puțin inhibat de cortexul prefrontal, ceea ce îi face să reacționeze impulsiv.
Din acest motiv, antrenamentul pentru controlul impulsurilor este esențial încă din primele luni de viață, pentru a-i ajuta să se adapteze și să facă față factorilor de stres.
4. Intervențiile comportamentale pot ajuta câinii anxioși
La fel ca oamenii, câinii pot beneficia de terapie comportamentală și, în unele cazuri, chiar de medicație.
Există încă un stigmat puternic în jurul ideii de a prescrie medicamente pentru anxietate la câini. Totuși, atunci când frica și anxietatea îi împiedică să învețe comportamente noi, tratamentul medicamentos poate fi o soluție temporară care le permite să facă progrese.
Abordarea corectă implică combinația între antrenament, răbdare și, dacă este nevoie, sprijin medical, exact așa cum oamenii ar combina psihoterapia cu tratamentul farmacologic.
5. Câinii pot fi învățați să fie agresivi
Unii câini nu s-au născut agresivi, ci au fost antrenați să reacționeze violent. Exemplele includ câinii de poliție sau armată, dresați să atace doar la comandă.
Din păcate, există și cazuri în care anumite rase, precum XL American Bully, au fost încrucișate cu rase de pază și apoi dresate agresiv, ceea ce a dus la comportamente periculoase.
Problema nu este rasa în sine, ci responsabilitatea umană. Câinii sunt produsul mediului și al educației pe care o primesc, potrivit petsradar.com.
