„ClassMap este un tool educațional care își propune să monitorizeze în timp real, prin intermediul profesorului a evenimentelor din clasă, în timp real, care ulterior să-i spună cine sunt elevii lui și cum să i se adreseze fiecăruia. Nu este vorba de o cameră de filmat sau de înregistrare audio”, a declarat Cristian Irimia, fondator ClassMap la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Beneficiarul direct al aplicației este cadrul didactic, care are acces la un modul individual, iar datele culese de mai mulți profesori se agregă ulterior într-un sistem la nivel de școală. Astfel, instituția primește o imagine mai obiectivă asupra elevilor, reducând subiectivismul din evaluări și facilitând personalizarea educației.
Dezvoltat din start pentru piața globală, produsul este construit în limba engleză și gândit pentru Europa de Vest, SUA și școlile private din România. Cristian Irimia subliniază că ideea a pornit din experiența soției sale, profesoară cu peste 10 ani de practică la clasă.
„La un moment dat, prin 2024, și-a propus să noteze în timp real ceea ce se întâmpla în clasă. Și cumva și-a pregătit 4-5 caiete să-și noteze cei 500 de elevi, pe fiecare pagină câte un elev, ceea ce face fiecare elev în fiecare oră. Și mi-a cerut o părere și am zis, vezi că e imposibil să faci treaba asta”, a povestit antreprenorul. Din acest exercițiu a rezultat necesitatea unei interfețe simple, care să permită profesorilor să noteze rapid evenimentele, evitând pierderea informației cauzată de așa-numita „curbă a uitării”.

În ceea ce privește primele piețe vizate, Irimia a încercat inițial să intre pe piața din Marea Britanie, însă aceasta s-a dovedit dificilă.
„Piața cea mai ușor de abordat în momentul de față pentru noi a fost cea a școlilor private din România și, în special, am început cu cele din București”, a precizat fondatorul. Totuși, chiar și pe plan local, începutul anului 2025 a adus provocări din cauza măsurilor guvernamentale care au destabilizat mediul privat și a confuziei generate de AI.
Modelul de business a fost gândit în două etape: profesorii au acces gratuit la modulul lor, în timp ce școlile, clientul final, plătesc pentru implementarea completă. Procesul presupune faze de pilot, onboarding și bugetare, înainte ca aplicația să devină un instrument utilizat zilnic.
În privința finanțării, ClassMap este, deocamdată, un proiect susținut din resurse proprii.
„În momentul de față suntem bootstrapped, adică ne finanțăm singuri. Este timpul pe care îl dedicăm noi în dezvoltarea acestui produs, partea de research pe care o facem zi de zi pentru a optimiza, colectarea de feedback și multe iterații pe care le-am făcut până acum au fost făcute din timpul nostru”, a explicat Irimia.

Pentru viitor, echipa își propune să atragă o investiție, dar doar după validarea produsului în sălile de clasă și la nivel de școală.
„Partea de creștere pe care ne-o propunem în viitorul apropiat este prin intermediul unei investiții. Iar aici, noi ne dorim să mergem către investitori cu un produs cât mai bine definit, cât mai verificat, validat în sălile de clase și de ce nu validat și la nivel de școală, pentru că acesta este un milestone pe care ni-l dorim să-l atingem înainte de atragerea unor investiții”, mai spune acesta.
Profesorii sunt interesați în primul rând de gestionarea timpului.
„Cea mai mare și cea mai dificilă confruntare a lor este cum își drămuiesc puținul timp pe care îl au în timpul orelor pentru a preda lecția, pentru a fi atenți la elevi și acum, uite, vine și ClassMap cu încă un task pe care l-au de făcut în timpul orelor.
Dar din experiența noastră pe care o avem până acum în cele șase luni de testare a produsului, în care am reușit să atragem doar la nivelul unui profesor aproximativ 8.000 de evenimente notate în timp real, la nivel de clasă, este foarte realizabil și un beneficiu pe care îl vezi doar după ce ai adunat datele”, a explicat Irimia.

Datele colectate au fost folosite inclusiv într-un studiu științific realizat de soția sa, de unde au rezultat concluzii interesante.
„Am abordat în principal așezarea în bancă, diferența dintre băieți și fete, băieții sunt mai gălăgioși ca fetele, dar se pare că sunt la fel de activi. Cei care stau în primele bănci se pare că răspund mai des, dar sunt și mai agitați. Asta probabil pentru că anumiți profesori îi mută pe cei mai agitați în față”, a spus fondatorul. Toate aceste concluzii au fost implementate în motorul analitic al aplicației.
Strategia de internaționalizare se concentrează acum pe Uniunea Europeană, unde echipa a lucrat să respecte reglementările GDPR și noile cerințe din AI Act.
„Monitorizarea cu camere video este interzisă, monitorizarea audio la fel este interzisă și nu poți să colectezi date prin aceste moduri. Noi am venit cu abordarea de notare în timp real de către profesor”, a explicat Irimia, adăugând că în relația cu AI aplicația nu folosește numele elevilor, ci ID-uri anonime.

O altă provocare o reprezintă reticența școlilor publice din România.
„Există un anumit grad de reticență în abordarea AI-ului în școli. Și cred că asta ar fi una dintre cele mai mari provocări pe care le am în momentul de față, să explic utilitatea AI-ului în modul de a-și ușura fiecare activitate, mai ales în clasă”, a subliniat el.
Pentru perioada următoare, prioritatea principală a ClassMap este atragerea școlilor pilot.
„Ne dorim acum să mergem foarte mult pe partea de vânzări și să aducem foarte multe școli pilot să piloteze acest produs la ei în școală și, evident, un scop al nostru ar fi ca aceste școli să aibă un succes în utilizarea acestui produs cu indicatori măsurabili, adică să vadă diferența între unde erau acum câteva luni și unde au ajuns după ce au început să folosească produsul nostru. Scopul ClassMap nu este să sancționeze, ci este să găsească din fiecare greșeală utilitate și un mod de a îmbunătăți activitatea la clasă și atmosfera în clasă”, a concluzionat Cristian Irimia.