Analiști: România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, odată ce gazoductul BRUA va fi gata

Analiști: România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, odată ce gazoductul BRUA va fi gata
scris 23 iul 2020

Gazoductul BRUA, proiect de interes comunitar selectat și finanțat de Comisia Europeană cu un grant nerambursabil de 179,3 milioane euro nu va fi construit doar pentru gazele din Marea Neagră, ci are în vedere interconectarea statelor, diversificarea surselor și rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa Centrală, dar și de la terminalele LNG din nordul Greciei, Revithoussa și din terminalul plutitor aflat în faza de proiect, de la Alexandropolis.

Aceste gaze vor fi preluate odată cu finalizarea interconectorului între Grecia și Bulgaria, respectiv dintre localitățile Komotini – Stara Zagora, un interconector de 180 km, selectat PCI și finanțat de Comisia Europeană cu un grant foarte important ca valoare și care, după cum declarau înalte oficialități din Grecia și Bulgaria, va fi finalizat la sfârșitul anului 2020, după un deceniu de promisiuni ale autorităților din Grecia și Bulgaria, potrivit financialintelligence.ro. 

Această interconectare este parte din Coridorul Vertical, proiect susținut de Comisia Europeană prin DG Energy, unde la Bruxelles, la data de 12.12.2019, operatorii de transport și sistem din Grecia -DESFA, Bulgaria -BULGARTRANSGAZ, România – TRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, ICGB, au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea și implementarea acestui coridor, pe infrastructurile existente sau în construcție.

Mai mult, la începutul anului, premierul Ludovic Orban a spus că BRUA se poate interconecta chiar cu Turkstream, noua conductă rusească prin care Gazprom transportă gaze către Europa, ocolind Ucraina prin Marea Neagră.

O declarație recentă a unui oficial ANRE potrivit căruia tarifele de transport al gazelor vor crește anul viitor, după ce va fi dată în folosință conducta BRUA, însă nu există deocamdată cantități de gaze care să fie transportate prin acest gazoduct a creat rumoare în piața de energie. La nivel național, însă, Proiectul BRUA faza 1 va permite României să importe gaze din surse diversificate în caz de necesitate, tranzitul acestora către Hub-ul de la Baumgarten, precum și preluarea gazelor naturale din perimetrele off shore din Marea Neagră ce vor fi exploatate. În consecință, conducta a fost proiectată și construcția aproape finalizată în toamna aceasta, în sistem reverse flow, astfel încât gazul să poată circula atât către Bulgaria cât și către Ungaria, în funcție de cererea pieței, arată sursa citată.

România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, odată ce gazoductul BRUA faza 1 va fi gata, potrivit unor analiști din piața de energie. Evident că această investiție, care ar putea reduce dependența de gazul rusesc, a nemulțumit Rusia, dar și unele țări “prietene” din regiune, cum ar fi Ungaria, Bulgaria, etc care, prin acțiuni și declarații belicoase, tot încearcă să pună bețe-n roate proiectului BRUA.

Analiștii spun: „De circa șapte ani rușii, bulgarii, sârbii, ungurii și austriecii au început să implementeze South Stream, pe care CE l-a oprit la presiunea SUA, dar investiția a continuat ulterior, fiind botezat «Culoarul Nordic Bulgar, apoi Balcan Stream, iar mai nou TurkStream, totul cu ajutorul unor înalți oficiali europeni. Această «cooperativă de state» a pus la cale investigarea Transgaz de către Comisia Europeană, «fără nicio fundamentare, fără niciun motiv temeinic de încălcare a legislației europene, ci doar pentru că încurca planurile altor state. A fost cu totul o înscenare macabră declanșată împotriva Transgaz care a avut și susținători de la Bucuresti, unii inconștienți, alții cu slujba. Când România va investi suficient și în gazele din Marea Neagră, abia atunci va putea juca mai activ pe piețele din regiune. Deocamdată, România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul din regiune odată ce BRUA e gata”.

În urma testului de piață, Transgaz a adus unele modificări angajamentelor propuse. Angajamentele finale vor permite participanților la piață să aibă acces la capacități semnificative de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România și statele membre învecinate. Mai precis, Transgaz s-a angajat:
• să pună la dispoziție capacități minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România și Ungaria (Csanádpalota). Această capacitate este echivalentă cu aproximativ o șesime din consumul anual de gaze naturale al Ungariei;
• să pună la dispoziție capacități minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an în două puncte de interconectare dintre România și Bulgaria (Giurgiu/Ruse și Negru Vodă I/Kardam). Această capacitate acoperă mai mult de jumătate din consumul anual de gaze naturale al Bulgariei și al Greciei;
• să se asigure că tarifele pe care le va propune autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu vor diferenția între piața de export și cea internă, evitându-se astfel tarifele de interconectare care fac exporturile neviabile din punct de vedere comercial;
• să se abțină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucționare a exporturilor.
Versiunea finală a angajamentelor prevede o capacitate suplimentară semnificativă față de versiunea angajamentelor care a fost testată de piață, în special pentru Ungaria, prin includerea capacităților avute în vedere pentru tronsonul românesc din prima fază a proiectului privind gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria („BRUA”). În consecință, participarea societății Transgaz la acest proiect va fi, de asemenea, supusă unor termene-limită obligatorii din punct de vedere juridic.

Angajamentele rămân în vigoare până la 31 decembrie 2026. Un administrator-supraveghetor va fi însărcinat cu monitorizarea aplicării și respectării angajamentelor.

Comisia a ajuns la concluzia că versiunea modificată a angajamentelor propuse de Transgaz răspunde preocupărilor identificate în materie de concurență și, prin urmare, le-a conferit acestora un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.

Articolul poate fi citit integral AICI.

viewscnt
Afla mai multe despre
brua
transgaz