El își bazează calculul pe faptul că vor intra în funcțiune unități de stocare a energiei.
„Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le facem ca țară este să ne asigurăm securitatea energetică. Aceasta este baza dezvoltării în anii următori. Pentru prime e o prioritate în perioada următoare”, a afirmat premierul, la Digi 24.
Ilie Bolojan a menționat că, în ceea ce privește electricitatea, România are câteva probleme de sistem, care au fost neglijate.
Premierul a explicat că, în orele de prânz, se înregistrează supraproducție de energie ieftină pe care o pierdem, iar seara avem supraconsum din importuri.
„Datorită faptului că ne-am închis o parte din centrale care erau vechi, uzate, dar n-am pus nimic în loc, nu avem suficientă capacitate de producție”, a precizat Ilie Bolojan.
„Am minți să spunem că scădem facturile de pe o zi pe alta”, a subliniat premierul, precizând că „de anul viitor, în a doua jumătate, facturile ar trebui să scadă pentru că vor intra în funcțiune unități de stocare a energiei”.
Premierul Bolojan a mai susținut că trebuie finalizate hidrocentralele care sunt realizate în proporții de circa 70%, dar care au fost amânate pe diferite probleme de mediu.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunța recent că prețul gazelor în iarna viitoare nu va crește pentru populație.
„Am decis să asumăm până în 31 martie 2026, adică până la sfârșitul sezonului rece, schema de plafonare a prețului la gaze. Faptul că Romgaz, companie cu capital majoritar de stat, a reușit să se dezvolte foarte mult în ultimul an și jumătate, doi ani, faptul că Transgaz a reușit să-și dezvolte capacitatea de transport al gazelor, a reușit să ne ducă la o reducere a prețului, în unele cazuri, chiar și sub prețul plafonat”, a spus Ivan.
Acesta a subliniat că în acest moment suntem țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare cantitate de gaze pregătite pentru iarnă, înmagazinate.
„Depășim 80%, în timp ce media europeană este la 76%, după ce m-am întâlnit cu toți operatorii din piață și le-am cerut explicit ca să cumpere gaze, să le înmagazineze încă de acum, când prețul este unul foarte mic în timpul verii, comparativ cu riscul ca în ianuarie sau în februarie, când avem prețuri de 3-4 ori mai mari pe bursă, să se aprovizioneze cu gaze. Este evident că prețul final pentru astfel de dezechilibru îl vor plăti tot oamenii. M-am asigurat încă de acum că nu o să ajungem acolo și, ca să conchid: nu, nu vor crește prețurile la gaze în această iarnă, cu siguranță”, a declarat ministrul Energiei.
El a reamintit că sunt în continuare valabile schemele de sprijin pentru termoficare, care țin de acele orașe care au propriul lor sistem de distribuție a agentului termic, și că vor avea în continuare acea schemă de sprijin a Ministerului Muncii persoanele cu venituri mici, fie că este vorba despre ajutorul de încălzire pentru persoane care se încălzesc cu lemne sau pentru cele care se încălzesc cu gaze.
„Rămân în continuare toate cele scheme valabile în această iarnă”, a precizat Bogdan Ivan.
Gazele nu se scumpesc iar la energie electrică se lucrează pentru scăderea prețului la consumatorul final, prin mecanisme prin care se reglează atât piața, cât și creșterea capacităților de producție, transmitea de asemenea anterior ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
”Gazele nu se scumpesc. La energie electrică lucrăm să scădem prețul la consumatorul final, prin mecanisme prin care reglăm atât piața cât și creșterea capacităților de producție”, a spus Bogdan Ivan.
El a precizat că este importantă creșterea capacităților de producție, dar efectele aici o să le vedem începând cu un an și jumătate.
”Am calculat exact pe fiecare proiect în parte, am stabilit responsabili, am făcut personal întâlniri cu toți factorii implicați, îi verific în fiecare săptămână cum evoluează fiecare în aceste proiecte, iar în următorul an și jumătate vom pune în producție la nivel național aproape 2000 de megawatts producție”, a mai spus ministrul.
Potrivit unui document analizat de Profit.ro, Transgaz estimează că, în perioada noiembrie 2025-martie 2026, consumul intern se va ridica la 7,39 miliarde metri cubi (mc), cu aproape 14% peste cel din iarna 2024/2025 (de 6,49 miliarde mc) și cu 18% peste cel din iarna 2023/2024, respectiv cu o pătrime peste cel din iarna 2022/2023.
Vestea bună este însă că ritmul zilnic de injectare a gazelor este superior celui de anul trecut. Dacă la începutul lunii august 2024 se introduceau în depozite în medie 130 GWh/zi, în prezent cifra se ridică la peste 160 GWh. De altfel, în 2 sâmbete, pe 19 iulie și pe 2 august, au fost înmagazinate volume record de 195 GWh/zi.
Evoluția volumului de gaz înmagazinat și a ritmului de injectare din ultimul an
Importurile, exporturile, înmagazinările și producția internă de miercuri, 6 august
Foarte probabil, în zilele mai friguroase din iarna viitoare, România va fi nevoită să importe gaze inclusiv din Ungaria, producția internă de aproximativ 25 milioane mc și extragerile din depozite, limitate de capacitatea tehnică de extragere, neputând acoperi consumul.
Potrivit Transgaz, “în următorii 3-4 ani, în România, se estimează o creștere a consumului de gaze naturale cu circa 10 miliarde metri cubi de gaze naturale, prin construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWH și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, prin construcția celor două centrale pe co-generare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWH și un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale, prin finalizarea lucrărilor la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWH și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale, dar și prin repornirea Combinatului de îngrăsăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale, prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an”.
În plus, un consum aditional estimat de 3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde autoritățile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, RepowerEU, sau Programele Guvernamentale, precum Anghel Saligny.
