Bulgaria a ajuns în prezent la o capacitate instalată de stocare în baterii de 0,56 gigawați (GW), situându-se peste România, care are 0,49 GW.
Sistemele de baterii sunt considerate tot mai mult o componentă critică a tranziției energetice, deoarece permit stocarea energiei electrice generate din surse regenerabile, precum solarul și eolianul, și reintroducerea acesteia în rețea atunci când cererea o impune, îmbunătățind stabilitatea și flexibilitatea sistemului.
La nivel european, Germania conduce cu o capacitate instalată de 2,8 GW, urmată de Italia cu 2 GW.
Un grup de țări format din Irlanda, Suedia, Bulgaria și Franța se situează în intervalul 0,5–1 GW, ceea ce reflectă o extindere în creștere, dar inegală, a infrastructurii de stocare pe continent.
La nivel UE, totalul a ajuns la 77,3 GWh capacitate instalată de baterii la final de 2025, după un plus record de 27,1 GWh în acel an. Germania conduce clar, iar primele 5 piețe au generat 63% din noile instalări.
Top piețe 2025 (instalări noi):
1.Germania: 6,6 GWh
2. Italia: (≈ 2–3+ GWh)
3. Bulgaria
4. Austria
5. Suedia / Țările de Jos
Ca stoc total operațional:
Germania: ~2,8 GW putere operațională
Italia: ~2 GW operațional
Olanda: creștere rapidă, +1,7 GWh doar în 2025
România este ușor departe de aceste cifre, fiind, iată, devansată și de Bulgaria, în ciuda proiectelor de profil finanțate prin PNRR.
Nu avem baterii, exportăm ieftin și importăm scump
România a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru cea vândută bulgarilor la prânz, iar aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie, nu contează când produce, ci contează cine controlează flexibilitatea (adică cine are baterii), arată o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'În urmă cu doar câțiva ani, România părea favorită clară în cursa energetică regională. Avea mai mult solar, mai mult eolian, mai multe resurse naturale și o piață considerabil mai mare decât Bulgaria. În statistici, România arăta ca viitorul hub energetic al Europei de Sud-Est. Astăzi însă, realitatea pieței începe să spună altceva. România produce. Bulgaria câștigă', indică analiza.
România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. În aceleași săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.
'Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci. În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro.
Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești', susține Dumitru Chisăliță.
El atrage atenția că România continuă să gândească energia în logica veche, construind tot mai multe capacități de producție, în timp ce Bulgaria a înțeles mai repede noua logică energetică europeană; într-un sistem dominat de solar și eolian, adevărata putere nu mai este producția brută, ci capacitatea de a muta energia în timp și mai ales de a folosi baterii 'grid-forming' capabile să creeze și stabilizeze rețeaua electrică, nu doar să urmeze o rețea existentă.
